12/14/2013

Incondeierea Oualelor in Bucovina

Share On Facebook ! Tweet This ! Share On Google Plus ! Pin It ! Share On Tumblr ! Share On Reddit ! Share On Linkedin ! Share On StumbleUpon !



In legatura cu colorarea oualor, poporul are numeroase legende:

Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora nemaritata, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele cu care au vrut sa o ucida s-au colorat insa in diferite chipuri. Astfel, sora a ramas in viata si, in amintirea acestei minuni, oamenii au inceput sa coloreze ouale in duminica Pastilor, cind s-a petrecut intimplarea.

O alta legenda sustine ca ouale colorate reprezinta pietrele cu care jidovii l-au batut pe Hristos.

In alta varianta, ouale reprezinta darurile pe care oamenii buni le-au facut copiilor de judecatori, ca sa-si imbuneze cu ele parintii in ajunul osindei Mintuitorului.

Sau: culoarea oualor rosii inchipuie singele nevinovat al Domnului, varsat spre mintuirea oamenilor.

Dupa altii, ouale rosii perpetueaza ouale date de Maria Magdalena neamurilor, cu zisa: \"Hristos a inviat!\" si raspunsul \"Adevarat c-a inviat!\".

Unii crestini cred ca ouale rosii perpetueaza traditia oualor albe inrosite printr-o minune savirsita pe taraba unei precupete, care n-a crezut in Invierea Domnului. La vestea adusa de apostoli, ea a raspuns: \"Cum nu sint aceste oua rosii, asa n-a inviat Hristos!\", iar ouale sale s-au inrosit indata in cos.

Alta legenda spune ca, pe cind Simion mergea la cimp, avind in traista o piine si citeva oua albe, l-a ajuns Hristos, ducindu-si crucea in spate. Simion a luat-o si i-a dus-o pina la ogorul lui, unde i-a dat-o iar Mintuitorului. Mai pe urma, asezindu-se sa manince, a gasit piinea si ouale albe devenite oua rosii. Se spune ca de atunci a inceput inrosirea oualor.
Spun altii ca ouale s-au inrosit dupa Inviere, cind Hristos a blagoslovit gainile.

In alta legenda se spune ca jidovii, alungind pe Hristos Mintuitorul, au inceput a arunca in urma lui pietricele marunte, care indata se prefaceau in oua de diferite culori. Jidovii au inceput sa le adune si astfel Hristos a scapat.

In sfirsit, ouale rosii perpetueaza amintirea acelor oua ale unei copile, care aflind de Invierea Domnului, a plecat sa vesteasca pe Maica Sa. Pe drum s-a intilnit cu niste jidovi care, auzind-o, n-au crezut, ci au spus: \"Atunci va invia Hristos cind aceste oua se vor inrosi!\". Si cu adevarat ouale s-au inrosit imediat.

Ouale rosii - se mai spune - amintesc pe cele pe care, la Invierea Domnului, fiecare copil s-a pomenit ca le are in miini, sau pe cele pe care paznicii mormintului lui Dumnezeu le aveau asupra lor.

Dupa altii, ouale rosii sint ouale din cosarca Maicii Domnului, care au stat sub crucea pe care era rastignit Hristos si unde au fost picurate cu singe.

Ouale negre inchipuiesc chinurile si durerile lui Hristos.

Colorarea oualor se face in saptamina patimilor. Obisnuit se incepe de marti sau joi si se ispraveste vineri. Niciodata insa gospodinele credincioase nu cauta sa lucreze la oua in zilele de sec, miercuri si vineri. La noi se zice chiar ca numai in Joia Mare e bine sa se coloreze ouale, ca sa nu se strice in cursul anului.

Plecindu-se de la asemenea evenimente importante, la care s-a adaugat evlavia crestina cu influentele inerente fiecarui popor, s-a ajuns de la vopsit la incondeiat si \"impistritul\" artistic.

In vechime, pe linga simpla vopsire (farbuire) a oualor, existau in toate asezarile dintre Obcinele Bucovinei doua tehnici clasice: incondeiatul cu pensula sau cu penita si impistritul, folosindu-se ceara si tehnici de mestesug arhaice, care transformau mesterii in adevarati creatori, individualizindu-se creatiile in asa fel, incit se puteau recunoaste dupa arta fiecaruia.

La vechile modele de oua incondeiate, in localitatile Moldova, Sulita si Breaza era specifica arta impistritului pe fond cromatic inchis; la Ciocanesti aveau chiar fondul negru, iar la Botus, Pojorita si Cimpulung Moldovenesc erau pretuite cele incondeiate cu penita. Pe Valea Moldovitei - Frumosu, Moldovita si Vatra Moldovitei - ouale erau impistrite pe fond dominant rosu.

Incondeiatul cu pensula presupune aplicarea culorii direct pe suprafata oului, iar pentru a delimita nuantele in diferite registre, se desena cu tusa groasa, folosindu-se doar trei-patru culori de baza, la care se asociau motive florale, desprinse de pe camasile, bunditele si cojoacele straielor nationale, dar si de pe modelele si motivele arhitecturale ale caselor, ale icoanelor ortodoxe, ale peisajelor particulare localitatii, cum este si cazul localitatii Ciocanesti.

La incondeiatul cu penita se foloseste scriitura cu tus negru, cu desene ferme, umplute ulterior cu culoare. Piesele rezultate sint copii ale oualor realizate in tehnica impistririi.
Tehnica impistririi, la care scriitura se face cu ceara, este mai complexa, cu reale valente artistice si totodata cea mai veche tehnica de ornamentare. Este foarte greu de realizat, intrucit foloseste baia integrala de culoare si crutarea succesiva a fondului. Unealta de baza este chisita, cu care se aplica ceara. Se utilizeaza chisita cu fir de par, cit si cea din tabla de alama foarte fina.

Exista doua tehnici de impistrire: tehnica veche, arhaica, si cea actuala. Motivele ornamentale sint orientate in functie de axul polar al ovoidului. Impartirea in registre se realizeaza urmarind perpendicularitatea, fapt observat la toti creatorii. Virful si baza oului constituie doua zone care, in cazul impistririi, comporta o serie de elemente specifice.
Toata scriitura se bazeaza pe linia curba, fapt care duce la interpretarea cromaticii ca fiind neegala in cadrul aceluiasi ton, datorita schimbarii perpetue a unghiului de reflexie a luminii. De aceea, fiecare produs finit reprezinta un unicat.

In anii din urma, prin folosirea unui numar mare de culori si a asa-zisilor \"pui costisesti\" in registre simetrice sau asimetrice, a sigurantei si fanteziei populare in executie, s-a ajuns la realizarea unor adevarate covoare (laicere) ornamentale, in care geometria face uneori de nerecunoscut in faza finala semantica unui motiv.


La Ciocanesti - una dintre localitatile reprezentative pentru arhitectura traditionala - unde casele sint impodobite cu motive geometrizate ordonate, (pui) sub forma de briie, cingatori, motive florale crestine chiar - au lucrat la inceput oua incondeiate creatoarele populare Oltea Gervan, Ileana Candrea si Leocadia Roata, invatate se pare de un barbat - \"badita secretaru\" Dumitru Giosan. Peste munte, in satul Botus, cea mai cunoscuta creatoare populara a fost Eleonora Morosan. Tot din \"pleiada pionierelor\" in arta oualor incondeiate mai fac parte: la Breaza de Sus (Ioana Severin), la Breaza (Similica Alexandroaiei), la Pojorita (Elena Porcilescu), la Valea Putnei (Rafira Taran), iar pe Valea Moldovitei: Ecaterina Hauca, Elena Pascan, Ana Niga, Rodica Hutuleag si multe altele. Astazi exista, in zona Cimpulung-Moldovenesc si Vatra Dornei, peste 250 de artiste populare care au devenit, prin tineretea lor si a modelelor, demne urmase ale celor mai sus amintite si ofera siguranta ca arta populara a incondeiatului va trai in veci.








http:// www.btt.ro/

Author:

«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Popular Posts

top navigation

       
   

Pagina de folos in lume

Labels

Inscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Vizitatori pe blog