2/08/2016

Orasul Falticeni - orasul oamenilor de seama

Share On Facebook ! Tweet This ! Share On Google Plus ! Pin It ! Share On Tumblr ! Share On Reddit ! Share On Linkedin ! Share On StumbleUpon !

Istoric

Oraşul Fălticeni, născut în ultimul sfert al veacului al XVIII-lea, s-a construit pe locul unor străvechi aşezări rurale a căror nume le-a preluat într-un anume fel în toponimia sa, ori a străzilor sau cartierelor. Astfel, satul Şoldăneşti – spre care se întinde azi cartierul de răsărit al oraşului – este atestat în 1384. Satul „Fulticeanii”, care avea să dea numele aşezării urbane de astăzi, e atestat într-o menţiune documentară, păstrată din anii 1435-1442. La 15 martie 1490, într-un hrisov scris în cancelaria Sucevei, se vorbeşte clar despre „un sat pe Şomuz, anume Fulticeanii”.
            Numit iniţial şi Şoldăneşti, şi Târgul Şomuzului, dar mai frecvent şi apoi statornic Fălticeni, noul târg se năştea la punctul unde se încrucişau câteva drumuri comerciale importante: vechiul drum dintre Suceava şi Iaşi, drumul Băii, prelungit mai departe spre Transilvania. Era aici un punct de întretăiere a căilor din zona dealurilor ci cele dinspre munte.
            Oficial, actul de naştere al târgului datează din 8 august 1780, când domnitorul Moldovei, Constantin Moruzi, înştiinţat că „încă din anul trecut... au început a se aduna oamenii pe moşia dumisale stolnicul Ioniţă Başotă”, unde este „loc bun şi larg”, poruncea printr-un hrisov „ca să se facă târg nou, la ţinutul Sucevei”, stabilind drepturile şi obligaţiile şi ale stăpânului de moşie.
            O altă împrejurare istorică însemnată pentru geneza târgului Fălticeni a constituit-o şi răpirea nordului Moldovei de către Austria. Astfel târgul preia prerogativele economice şi sociale ale Sucevei devenind până la 1918 capitala judeţului Suceava, apoi până în 1948 reşedinţa judeţului Baia.
            Târgul cunoaşte o dezvoltare rapidă de la cele 2 uliţe marcate pe harta de la 1790 (Uliţa Mare, dinspre Şomuz şi Uliţa Mică) la 12 uliţe şi 12 hudiţe în 1850. Sub raport economic oraşul trăia mai ales prin cele patru iarmaroace pe an – la 20 iulie, la 26 octombrie, la Miezii Paressimi (în postul mare) şi la 23 aprilie. Conform aprecierilor contemporanilor, iarmarocul fălticenean de la 20 iulie „după cel de la Leipzig, este unul din cele mai însemnate bâlciuri ale Europei”.
            Populaţia târgului, formată multă vreme în principal din negustori şi agricultori, a evoluat numericeşte în funcţie de activitatea comercială, de viaţa economică  şi politică, de implicaţiile unor evenimente. În 1803, târgul avea 400 de locuitori iar în 1830 ajunsese la 2300, fiind al şaselea oraş al Moldovei, ca mărime. În 1859 numărul locuitorilor urca la 12 584 ca apoi să scadă din ce în ce mai mult, ajungând la 8 400 în 1893. Cauza declinului ? Decăderea iarmarocului şi scăderea funcţiei comerciale a oraşului.
            Primele măsuri pentru modernizarea oraşului s-au întreprins târziu, sporadic, inconsistent. În 1860 s-au făcut unele captări de izvoare, s-au instalat primele conducte pentru alimentare cu apă potabilă şi s-au construit câteva cişmele. Între 1864 – 1866 s-au amenajat cele dintâi porţiuni de trotuare. Iluminatul străzilor s-a făcut, din 1832, cu lumânări cu seu. La sfârşitul veacului trecut s-au introdus felinarele. În 1913, graţie iniţiativei inginerului Dimitrie Leonida, unul din pionierii energeticii româneşti, născut pe meleaguri fălticenene, a început iluminatul electric, care s-a generalizat abia în 1925.
            Dar cea mai importantă coordonată a oraşului, o constituia viaţa sa spirituală. George Călinescu nota în „Jurnalul literar” că „după Bucureşti şi Iaşi, Fălticenii este al treilea oraş pe ţară ca număr de scriitori din acelaşi loc”. De acest loc şi-au legat o însemnată parte a vieţii şi creaţiei lor: Ion Creangă, Matei Milu poetul, Matei Millo actorul, scriitorii Nicu Gane, Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Anton Holban, Horia Lovinescu, Mihai Gafiţa, Nicolae Jianu, Nicolae Labiş; folcloriştii Artur Gorovei, Alexandru Vasiliu-Tătăruşi, Gh. Fira, G.T. Kirileanu, Mihai Lupescu; actorii Grigore Vasiliu-Birlic şi Jules Cazaban; sculptorii Ion Irimescu, Vasile Vasiliu-Falti; pictorii Ştefan Şoldănescu, Aurel Băeşu, Dimitrie Hîrlescu.

                                                           Fălticeni - mic îndreptar turistic” – M. Iacobescu
                                                                                                                      I. Iosep

Elementele cadrului natural

Municipiul Fălticeni este situat într-o zonă deluroasă la limita de Vest a Podişului Suceava, localitatea dezvoltându-se pe trei terase între pârâul Şomuzul Mare şi pârâul Buciumeni.
Clima are un caracter continental cu ierni aspre şi veri calde şi uscate, deci o climă temperată relativ blândă. Temperatura medie anuală este de 18 oC, cantitatea medie de precipitaţii pe an este de 480 mm/ mp, iar vântul dominant este din direcţia N-V, presiunea atmosferică este sub 750 mm/col Hg şi umiditatea aerului variază între 57 – 79%.
            Structura geomorfologică are ca fundament depozite de vârstă sarmaţiană inferioară, reprezentate prin argile, argile nisipoase şi nisipuri fine gălbui şi cenuşii cu frecvente intercalări de gresii. Peste acestea apar depozite cuaternare alcătuite din luturi argiloase galbene, iar la adâncine nisipuri fine argiloase.
            Cursul principal de apă este râul Moldova iar secundar pârâul Şomuzul Mare.


Încadrarea în teritoriu

  • harta Europei ... harta României .... judeţul Suceava .... Fălticeni
  • km faţă de Bucureşti ( 411 km) şi faţă de Suceava (25 km)
  • cai de acces (drum european E 85 şi cale ferată secundară Fălticeni – Dolhasca)  (eventual orar tren)


Turism
  1. Muzeul de Artă „Ion Irimescu”
  2. Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”
  3. Galeria Oamenilor de Seamă
  4. Casa memorială „Mihail Sadoveanu”

* imprejurimi:  Baia, Rîşca, Probota, Mălini
* hoteluri (amplasare, nr. locuri) 

Populaţia – elemente demografice şi sociale
Conform recensământului din 2002 :

  • Numărul clădirilor – 2856
  • Numărul locuinţelor – 10.806
  • Nr. camerelor de locuit – 22.713
  • Nr. gospodăriilor populaţiei – 9.860
  • Populaţie stabilă – 29.940
Cultură

Fălticeni este un punct de reper pentru cultura si ştiinţa naţională. Un mare număr de persoane marcante s-au format şi au creat în Fălticeni. După Bucureşti şi Iaşi, Fălticeniul este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România. Fălticeni a dat României zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială. Oraşul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.

Personalităţi

Târgul Fălticeni se afirmă în cultura naţională începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalităţilor fălticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Enache Gane, Costache Gane, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creangă, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labiş, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail Şerban şi Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari şi filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardaş, Mihai Gafiţa, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Ştefan S. Gorovei; oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Călinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artiştii plastici Ion Irimescu, Ştefan Şoldanescu, Dimitrie Hârlescu, Aurel Băeşu, Maria Mihăescu, Mihai Camaruţ, Vasile Vasiliu-Falti, Teodor Tatos, folcloriştii Artur Gorovei şi Mihai Lupescu, oamenii de ştiinţă Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoraş, Vasile Ciurea, Mihai Băcescu, Eliot Sorel, Sofia Ionescu-Ogrezeanu şi Florin Constantin Ghiurea etc.
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Popular Posts

top navigation

       
   

Pagina de folos in lume

Labels

Inscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Vizitatori pe blog