Criza alimentară afectează în prezent 37 de ... 46 de ţări cu o populaţie de 2,7 miliarde de oameni se confruntă cu un risc de conflicte armate în următorul deceniu, iar alte 56 sunt ameninţate de instabilitate politică
Jumătate din populaţia globului este vulnerabilă în faţa crizei energetice, penuriei de alimente şi apă sau schimbărilor climatice, relevă un raport recent.
Instabilitatea socială şi violenţele generate de preţurile în creştere la energie şi alimente, ineficienţa autorităţilor, penuria de apă, schimbările climatice, diminuarea rezervelor de energie şi alimente, deşertificarea şi intensificarea migraţiei sunt pericole care ameninţă omenirea pe termen scurt.
Aceasta este concluzia raportului pe 2008 al Centrului Internaţional de Cercetare "Millennium Project", din cadrul ONU.
În pofida acestor previziuni sumbre, raportul subliniază că „progresul înregistrat de ştiinţă, tehnologie, educaţie, economie şi administraţie ar putea permite lumii să funcţioneze mai bine".
Potrivit raportului, Centrul american pentru analize navale a identificat 46 de ţări, cu o populaţie de 2,7 miliarde de persoane, care se confruntă cu un risc sporit de conflicte armate, şi alte 56, cu o populaţie de 1,2 miliarde de locuitori, care riscă să fie afectate de instabilitate politică.
14 conflicte în prima parte a lui 2008
Până la jumătatea anului 2008 au avut loc 14 conflicte, soldate cu cel puţin 1.000 de morţi, dintre care cinci în Africa, patru în Asia, două în America, două în Orientul Mijlociu şi unul contra „extremismului mondial", arată raportul.
Raportul, bazat pe estimări ale FAO (organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură), menţionează că 37 de ţări se confruntă cu o criză alimentară din cauza creşterii cererii în ţările în curs de dezvoltare, a creşterii preţului la energie, a utilizării de culturi necesare producţiei de biocarburanţi, a costurilor la îngrăşăminte şi a speculaţiilor pieţei.
Ciocniri sociale de anvergură
Preţul la alimentele de bază s-a dublat în întreaga lume, relevă raportul. În cazul cerealelor, precum grâul sau orezul, preţurile au crescut cu 129% faţă de 2006.
„Cu peste trei miliarde de persoane trăind cu mai puţin de doi dolari pe zi, un conflict social mondial pe termen lung pare inevitabil în absenţa politicilor serioase privind alimentaţia, a progreselor ştiinţifice şi a schimbărilor alimentare", avertizează raportul.
Populaţia mondială urmează să depăşească 6,7 miliarde şi să atingă 9,2 miliarde în 2050, după care va urca la 9,8 miliarde, urmând apoi să coboare la 5,5 miliarde în 2100, potrivit previziunilor ONU.
Nevoia de hrană se va dubla până în 2013
Documentul avertizează că va fi nevoie de o cantitate dublă de hrană până în 2013, ceea ce va necesita mai multă apă, mai mult teren agricol şi mai multe îngrăşăminte. În ultimii ani, consumul mondial a depăşit producţia, subliniind că factorii aflaţi la originea creşterii preţurilor la alimente par să fie unii pe termen lung.
Apa este una din provocările majore. 700 de milioane de persoane suferă în prezent de penurie de apă, iar cifra ar putea depăşi trei miliarde de persoane până în 2025. Pe plan energetic, cererea mondială s-ar putea dubla în 20 de ani.
Raportul recomandă noi soluţii agricole, precum o reţea mai eficientă de irigaţii sau studii genetice pentru dezvoltarea de acvaculturi sau de specii rezistente le secetă.
În ceea ce priveşte încălzirea globală, raportul avertizează că Africa va fi continentul cel mai afectat, chiar dacă are cea mai mică contribuţie la generarea acestei probleme. Teritoriile din sudul continentului ar putea pierde 30% din culturile agricole până în 2030.
„Millennium Project" este o reţea mondială de instituţii din peste 100 de ţări, înfiinţată la iniţiativa Federaţiei Asociaţiilor din cadrul ONU.
3 miliarde
- de oameni ar putea fi afectaţi de criza apei până în 2025
Cele mai vulnerabile ţări ale lumii
Fie că este vorba despre o criză alimentară neaşteptată sau despre un uragan devastator, cele mai fragile state ale lumii sunt şi cele mai expuse în faţa dezastrelor.
Indexul statelor eşuate 2008, realizat de revista americană "Foreign Policy" identifică cele mai vulnerabile ţări în faţa pericolelor care ameninţă omenirea. FP a ierarhizat 177 de state, folosind 12 indicatori sociali, economici, politici şi militari.
Somalia îşi revendică poziţia deloc de invidiat de statul cu cel mai mare risc de eşec. Într-un fel, Somalia a eşuat deja, deoarece nepopularul guvern de tranziţie nu are control nici măcar asupra străzilor din Mogadishu - cu atât mai puţin asupra restului ţării.
Frământările din Mogadishu din acest an sunt ecoul potestelor cauzate de preţul alimentelor ce au erupt pe aproape toate continentele în ultimul an.
Africa Subsahariană, cea mai sensibilă
Haosul de aici este în general eclipsat de dezastrul umanitar din Darfur (Sudan), o situaţie ce iese în evidenţă prin remarcabila lipsă de progres.
Africa Subsahariană este zona unde există şapte dintre cele mai vulnerabile 10 state din acest an.
Situaţie disperată şi în Irak
În Irak, situat pe locul al cincilea în index, situaţia disperată a aproape 4 milioane de oameni alungaţi din casele lor, starea extrem de proastă a serviciilor publice şi discordia dintre facţiunile religioase nu dau semne de îmbunătăţire.
Creşterea securităţii şi progresul economic care s-au produs sunt dependente de factori fragili, pe termen scurt, care se pot destrăma în orice moment.
Ierarhizare
1. Somalia
2. Sudan
3. Zimbabwe
4.Chad
5. Irak
6. R.D. Congo
7. Afganistan
8. Coasta de Fildeş
9. Pakistan
10. Republica Centrafricană
11. Guineea
12.Burma
13. Haiti
14. Coreea de Nord
15. Etiopia(Sursa: Foreign Policy)
15 provocări la scară planetară Raportul "Millenium Project" menţionează 15 provocări la nivel mondial, de la apa potabilă, energie, crima organizată până la chestiuni de etică. Ele reprezintă domenii cruciale în care este nevoie de acţiune politică imediată şi pe parcursul următorului deceniu.
Cercetările au descoperit că cele mai importante provocări sunt transnaţionale şi interdependente, în sensul că orice progres în rezolvarea uneia dintre provocări ajută la rezolvarea celorlalte. Ele nu pot fi rezolvate de niciun guvern sau instituţie acţionând pe cont propriu şi necesită colaborare între guverne, organizaţii internaţionale, corporaţii, universităţi şi ONG-uri. Mecanismele internaţionale care să se centreze pe aceste provocări lipsesc, afirmă raportul.