Oricine ajunge în Maramureş din est, prin Pasul Prislop, care separă munţii Maramureşului de munţii Rodnei, poate observa imediat caracterul definitoriu al aşezărilor maramureşene. Satele sunt mari, adesea destul de compacte, iar casele sunt aliniate la drumul care urmează valea râului. De obicei, sunt două sau trei case aliniate în strâmtul şi lungul petec de pământ deţinut de familia în chestiune. Acest fel de altar construi este un indiciu al vechimii locului, cu din ce în ce mai puţin spaţiu pentru fiecare generaţie următoare.
O casă ţărănească tradiţională în Maramureş include mai multe clădiri. Casa principală este aşezată fie în partea opusă porţii de la intrare, fie perpendicular cu ea, dar în aşa fel încât faţada principală să fie la sud ori la est. Cea mai mare clădire din curte este grajdul, unde stau caii şi vacile. Una sau chiar mai multe clădiri mici se găsesc adeseori lângă gardul casei pentru a adăposti animalele mai mici, precum porcii sau păsările.
Atât costumul femeii, cât şi cel al bărbatului inclus o geantă făcută din lână împletită, cel mai adesea cu modelul în carouri. Acesta poate fi bogat din punct de vedere cromatic sau poate fi doar în alb şi negru, înfrumuseţat adesea cu motive geometrice, rombul fiind cel mai frecvent. O bretea întoarsă, făcută din lână, leagă geanta astfel încât să poată fi purtată pe umăr. Interesant este că acest accesoriu din costumul tradiţional a fost adoptat şi de către cei care poartă haine obişnuite: blugi, tricou, haină din piele şi o geantă pe umăr – este un fel obişnuit de a se îmbrăca. Costumul tradiţional al femeii din Lăpuş are un tricou înfăşurat în jurul gâtului cu un mic guler şi cu mâneci care au la sfârşit volănaşe cu dantelă. În sezonul rece se poartă o vestă fără mâneci. În secolul al XIX-lea, era de obicei albă, dar în secolul al XX-lea, negrul altar devenit preferat. Broderii florale sunt făcute cu mătase roşie, portocalie, verde şi violetă. Fetele şi femeile nemăritate poartă părul împletit şi acoperit cu o eşarfă. De sărbători, cosiţele sunt decorate cu panglici şi flori. O femeie măritată îşi prinde părul în sus şi îl acoperă cu o eşarfă. Costumul bărbătesc nu diferă foarte tare de cel al femeilor.
GEOGRAFIA MARAMURESULUI
Maramuresul se bucura de un peisaj unic. Munti inalti, dealuri inverzite, rauri mai largi sau mai inguste, lacuri, paduri, pasuni, toate alcatuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale Romaniei. Situat in nordul tarii, Judetul Maramures se intinde pe o suprafata de 6304 km patrati invecinandu-se cu Ucraina si cu judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Mare.Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova (a nu se confunda cu Republica Moldova, tara de peste Prut) de Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE.
Regiunea abunda in rauri repezi, constant alimentate din muntii dimprejur. Avand o retea hidrografica de peste 3000 km, nu este de mirare ca peisajul este atat de bogat si verde. Numele raurilor mai mari sunt folosite pentru a diferentia zonele etnografice din Maramuresul istoric. Asa ca se vorbeste des despre Valea Izei, a Marei, a Cosaului, a Viseului si a Tisei. Pe langa rauri, exista lacurile alpine de origine glaciara Iezer si Buhaescu si lacurile artificiale de la Ocna Sugatag, Baia Sprie, precum si lacurile de acumulare Stramtori-Firiza si Runcu-Brazi-Firiza. Desi clima in Maramures este mai umeda si mai rece decat in restul Romaniei, lunile de vara pot fi foarte calduroase. Iarna peisajul devine alb, oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se bucura de partiile de schi de toate dimensiunile si toate gradele de dificultate. Cand primavara isi intra in drepturi peisajul ramane verde pana la venirea toamnei. Temperaturile sunt relativ normale dar vara pot ajunge pana la 30 grade Celsius (19 grade Fahrenheit).
Preluat de pe:
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.visitmaramures.ro/images/media/landcsapepic/dsc02348.jpg&imgrefurl=http://www.visitmaramures.ro/index.php%3Ftask%3Dcategory%26category%3Dgeography%26lg%3DRO&h=311&w=466&sz=37&hl=ro&start=340&um=1&tbnid=dE12SQKnLPAtUM:&tbnh=85&tbnw=128&prev=/images%3Fq%3Dmaramures%26start%3D320%26ndsp%3D20%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN
Ieud - istorie si traditie
Ieudul, straveche asezare a Maramuresului, tinut istoric si legendar, este asezat pe Valea Izei la egala distanta (43 Km) de Sighet, Viseu si Borsa, orasele Maramuresului istoric. Atestarea dateaza din 1365, Ieudul fiind trecut ca domeniu al voievodului Balc, nepotul lui Dragos Voda. În Ieud se afla cea mai veche biserica din lemn din Maramures, ridicata în 1364, numita "Biserica din deal " . Cealalta, "Biserica din Ses ", ridicat a în 1717 este supranumita si " Catedrala din Lemn " din Ieud. Alte obiective turistice importante sunt: muzeul satului, biserica noua, ateliere traditionale de tâmplarie si tesatorie, cimitirul evreiesc, monumentul eroilor, forje si distilerii, un complex mecanic taranesc, etc. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor taranesti, prin pitoresc si originalitate. Pentru ca la Ieud intri în satul primordial, acolo unde s-a nascut vesnicia si unde ospitalitatea este cuceritoare, unde exista destule îndemnuri sufletesti pentru a petrece clipe de neuitat în mijlocul naturii, al legendei , al linistii si al oamenilor de omenie.
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.infopensiuni.ro/admin/destinatii/view/11_casa-traditionala--ieud.jpg&imgrefurl=http://www.infopensiuni.ro/destinatii-vacanta/11&h=413&w=550&sz=82&hl=ro&start=338&um=1&tbnid=dfaSF02BSUXiJM:&tbnh=100&tbnw=133&prev=/images%3Fq%3Dmaramures%26start%3D320%26ndsp%3D20%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN
Botiza
Localizare: Maramures
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Botiza este situata pe Valea Botizei, afluent al raului Iza. Prima datare este 1353, aici existind un frumos lacas de cult cu hramul "Sf. Paraschiva", construit in sec. XIII la Viseul de Jos si adus pe locul actual la 1899. Arhitectura in stil maramuresan a fost repictata la refacerea bisericii de catre zugravul Iuga Dionisie si fiica acestuia Aurelia.Se pastreaza icoane pictate pe lemn din secolul XVIII si pe sticla din secolul XIX. Localitatea este cunoscuta si pentru frumusetea covoarelor maramuresene in culori vegetale deosebit de armonioa
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.infopensiuni.ro/admin/destinatii/view/11_casa-traditionala--ieud.jpg&imgrefurl=http://www.infopensiuni.ro/destinatii-vacanta/11&h=413&w=550&sz=82&hl=ro&start=338&um=1&tbnid=dfaSF02BSUXiJM:&tbnh=100&tbnw=133&prev=/images%3Fq%3Dmaramures%26start%3D320%26ndsp%3D20%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN
Vatra Dornei
Localizare: Bucovina
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Oras in nordul Romaniei (Judetul Suceava), aflat la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in Tara Dornelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale Carpatilor Orientali, la o altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de Municipiul Suceava. Ambianta este cu atat mai propice cu cat Vatra Dornei este inconjurata de munti impaduriti: Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina Mestecanis.Statiune cu sezon permanent, cu clima intramontan-depresionara: vanturi moderate, veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 15,2°C) si ierni friguroase (temperatura medie in ianuarie este de -6°C). Temperatura medie anuala este de 5,2°C, iar media anuala a precipitatiilor este de 800 mm ( precipitatii mai abundente se semnaleaza in intervalul mai-august).Factorii terapeutici sunt datorati unei clime tonifiante, aerului pur, care este lipsit de praf si de particule alergice si este bogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba (adus din Poiana Stampei). Statiunea este benefica indeosebi in tratamentul bolilor cardiovasculare ( dupa un infarct miocardic, in faza de postconvalescenta, cardiopatie ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata, insuficienta valvulara, hipertensiune arteriala, varice, sechele dupa flebita, artiopatii periferice datorate aterosclerozei, nevroza cardiaca, boala lui Raynaud).Totodata, Vatra Dornei ofera tratament celor suferinzi de boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale (dupa ce au suferit operatii ale muschilor, oaselor, articulatiilor si s-au vindecat, dupa entorse, luxatii si fracturi), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic si central (pareze usoare si sechele minore polionevrotice, sechele tarzii dupa semipareza si parapareza), boli endocrinologice ( tulburari prepubertale la copii hiperreactivi, hipertiroidie benigna si boala lui Basedow in faza incipienta), boli ginecologice (sindrom ovarian menopauzal), boli respiratorii (nevroza respiratorie), tulburari nervoase, metabolice si nutritionale, tulburari digestive si de alt tip. Cele doua baze de tratament aflate in statiune (Hotelul "Caliman" si Complexul Balnear "Dorna") au o capacitate zilnica de peste 4.500 de proceduri terapeutice: bai calde in cada cu ape minerale, impachetari cu namol si parafina, electroterapie, hidroterapie, masaj, gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale, chinetoterapie. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala.Cazarea in statiune este asigurata in hoteluri, vile si locuinte particulare. Vatra Dornei este un loc ideal de odihna si petrecere a vacantei, care ofera posibilitati de practicare a alpinismului si a sporturilor de iarna. Un lift scaun acopera distanta de 3.200 m dintre oras si Dealul Negru (altitudine 1.300 m). Atractii turistice: parcul natural din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care haladuiesc acolo, si pentru concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri; cabana de pe Dealul Runc; Muzeul vanatorii si stiintelor naturale; Muzeul etnografic al Bucovinei etc. Agentia de voiaj din localitate organizeaza excursii cu autocarul pe diferite trasee. Unul dintre cele mai interesante trasee este cel care include vizitarea manastirilor din Nordul Moldovei (Voronet, 1488; Humor, 1530; Moldovita, 1532; Sucevita, 1581-1601). Toate aceste manastiri reprezinta monumente unicat ale artei feudale romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare. Se viziteaza de asemenea alte locuri renumite din punct de vedere etnografic si folcloric.
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.infopensiuni.ro/admin/destinatii/view/11_casa-traditionala--ieud.jpg&imgrefurl=http://www.infopensiuni.ro/destinatii-vacanta/11&h=413&w=550&sz=82&hl=ro&start=338&um=1&tbnid=dfaSF02BSUXiJM:&tbnh=100&tbnw=133&prev=/images%3Fq%3Dmaramures%26start%3D320%26ndsp%3D20%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN
ISTORICUL MARAMURESULUI
Prima atestare scrisa a Maramuresului dateaza din anul 1199, insa marturiile arheologice au scos la iveala faptul ca aceste pamanturi sunt locuite inca din perioada neolitica.
Dupa ce teritoriul Daciei a fost ocupat de romani, Maramuresul a ramas un teritoriu independent, in afara Provinciei Romane.
In timpul Evului Mediu, societatea daco-romana a fost influentata de poparele migratoare. Asezari feudale si-au pus bazele intre secolele al IV-lea si al X-lea si erau subordonate Bisericii.
In secolul al XIII-lea, conducatorii maghiari au inceput lupta pentru cucerirea Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XIV-lea, intreaga Transilvanie, inclusiv Maramuresul se aflau sub ocupatie maghiara.
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.visitmaramures.ro/images/media/pages/poartadelemn.jpg&imgrefurl=http://www.visitmaramures.ro/index.php%3Ftask%3Dcategory%26category%3DWood%2520Civilization%26lg%3DRO&h=600&w=800&sz=135&hl=ro&start=577&um=1&tbnid=Z3lu8a3d2Ut8HM:&tbnh=107&tbnw=143&prev=/images%3Fq%3Dmaramures%26start%3D560%26ndsp%3D20%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN
Dovezile scrise despre Maramures apar mai frecvent incepand cu secolul al XIV-lea. In 1359, dupa rebeliunea impotriva conducatorilor maghiari, voievodul Bogdan impreuna cu mai multi localnici au trecut Carpatii pana in Moldova, s-au luptat cu Balc, nepotul legendarului voievod Dragos, si au retrasat granitele Moldovei facand din aceasta un stat independent. .
Maramuresul a devenit parte a Principatului Transilvaniei in 1526, apoi parte a Imperiului Habsburgic in 1687 si a fost anexat Ungariei in 1703. Dinastia Habsburgica a luat sfarsit cu revolutia din 1848. In 1918, Transilvania, inclusiv Maramuresul s-a unit cu Romania.
In 1940, Maramuresul si nordul Transilvaniei au fost date de nemti Ungariei si ulterior returnate in 1945, dupa retragerea trupelor germane si maghiare.
la inceputul anului 1960, majoritatea taranilor au fost obigati sa-si dea pamanturile la fermele colective creeate de regimul comunist. In ciuda acestei colectivizari fortate, traditiile si arta populara au continuat sa infloreasca in Maramures.
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.visitmaramures.ro/images/media/pages/poartadelemn.jpg&imgrefurl=http://www.visitmaramures.ro/index.php%3Ftask%3Dcategory%26category%3DWood%2520Civilization%26lg%3DRO&h=600&w=800&sz=135&hl=ro&start=577&um=1&tbnid=Z3lu8a3d2Ut8HM:&tbnh=107&tbnw=143&prev=/images%3Fq%3Dmaramures%26start%3D560%26ndsp%3D20%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN
Mestesuguri traditionale
La adăpostul văilor umbroase și al munților, s-a întrupat din mâinile vrednice ale maramureșenilor arta de a făuri lucrurile necesare traiului zilnic. Fie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, toate au sigiliul Maramureșului și al simbolurilor ancestrale. De la cana și blidul de lut, de la cerga de pe pat și până la cameșa de sărbătoare, de la lingura de lemn până la monumentala poartă, toate aceste obiecte sunt o exprimare a frumosului și a spiritualitatii din sufletul moroșanului.
Sculptatul in lemn
Ne aflăm în țara lemnului, așa că sculptatul in lemn e la loc de cinste printre meșteșugurile tradiționale.
Nu puțini țărani au fost meșterii propriilor case. Unii s-au ridicat și au devenit meșteri de biserici și de porți, sculptura in lemn impodobind capetele grinzilor de la case, ancadramentele ușilor și ale ferestrelor, cerdacele, stalpii portilor. Dovezi vii ale lemnului se vad pe Valea Cosaului, Valea Izei si Valea Marei. Sunt porțile gospodăriilor din Berbești, Ferești, Călinești, Sârbi și Budești, precum și în muzeele în aer liber din Sighet și Baia Mare.
Un element de mare originalitate al arhitecturii maramureșene de lemn îl constituievechile biserici, cele mai multe construite în secolele XVII - XVIII , unele pe locul unor biserici mult mai vechi. De-a lungul timpului, nu puține au fost arse de navalitori, dar în anii imediat urmatori au fost reconstruite.
Lemnul este sufletul viu și verde al maramureșeanului, adăpost al trupului și spiritului, ajutor în munca pe câmp, căldura în nopțile de iarnă, într-un cuvânt, inima Maramuresului...
Maramuresul abunda in atractii culturale naturale si artizanale. De la bisericile de lemn si muzee la pietele satelor si la viata de zi cu zi a satenilor avem, senzatia ca am intrat intr-un timp care s-a oprit in loc.
Maramuresul este taramul sarbatorilor crestine. Aici, timpul nu este masurat in luni, zile si ore, ci in vremea semanatului, a Postului Mare si a Sfintelor Pasti, a cositului si a Sarbatorii Sfintei Marii, a recoltei si a pregatirilor pentru Craciun. Atunci cand isi termina munca, maramuresenii sarbatoresc cu toata insufletirea. Isi pleaca smeriti capul pentru rugaciune, dar se si bucura de joc, de horit si de locurile in care s-au nascut. Pentru a simti ritmul acestei regiuni trebuie sa o vizitati in timpul sarbatorilor, cand pamantul,obiceiurile si oamenii se unesc intr-un dans care contureaza Maramuresul...
Cel mai bun mod de a afla despre cultura maramureseana este de a insoti satenii in plimbari pe ulitele satului, pe cararile ce duc la imasurile inverzite,pe muntii si vaile ce inconjoara satele.
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.visitmaramures.ro/images/media/pages/poartadelemn.jpg&imgrefurl=http://www.visitmaramures.ro/index.php%3Ftask%3Dcategory%26category%3DWood%2520Civilization%26lg%3DRO&h=600&w=800&sz=135&hl=ro&start=577&um=1&tbnid=Z3lu8a3d2Ut8HM:&tbnh=107&tbnw=143&prev=/images%3Fq%3Dmaramures%26start%3D560%26ndsp%3D20%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN
Economie & Industrie
La inceputul anilor 90 industria grea de stat s-a prabusit lasand un numar mare de oameni fara loc de munca. Unii s-au intors la sate, in timp ce altii au ramas in orase pentru a se angaja in sectorul privat.
Extragerea si exploatarea minereurilor neferoase reprezinta activitatea industriala cea mai raspandita din judet si probabil si din tara. Se pare ca 150 de zacaminte de minerale din cele 200 ale lumii se gasesc aici. Aurul, argintul, plumbul,cuprul si pirita sunt toate prelucrate aici.
Alte industrii importante sunt cele din domeniul textilelor,a prelucrarii lemnului si procesarii alimentelor. Mai putin de 50% din teritoriu este folosit pentru agricultura, insa, doar 13% din acesta este efectiv productiv.
Cine vizitează o casă de moroșan, sigur nu o părăsește cu stomacul gol. Călătorii sunt întâmpinați cu o masă copioasă, unde mâncărurile tradiționale sunt atracția principală.În Maramures , mămăliga este gatită în cele mai diferite feluri. În trecut, nu de puține ori ținea chiar și loc de pâine, căci făina de grâu nu era ușor de procurat. Balmoşul e specialitatea ciobanilor, făcută din branză de oaie, lapte si mămăligă. Ca să te înfrupţi din el, nu trebuie să te sui până la stână (deși priveliștea ar merita efortul). O să ţi-l gătească şi o gospodină cum ştie ea mai bine. Există multe obiceiuri legate de bucate. În sâmbăta dinainte de Florii, de exemplu, maramureșencele pregătesc câte o pâiniță pentru fiecare membru al familiei, făcută din grâu sfințit și numită „ floare de grâu”. Tradiția spune că cei care mănâncă pâinițele în această zi, se vor intâlni unul cu altul în Rai. În noaptea de Crăciun și de Anul Nou, toți membrii familiei trebuie să mănânce o bucată de piftie de pe o farfurie mare în care se află și râtul porcului, despre care se spune că aduce noroc.
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.visitmaramures.ro/images/media/pages/poartadelemn.jpg&imgrefurl=http://www.visitmaramures.ro/index.php%3Ftask%3Dcategory%26category%3DWood%2520Civilization%26lg%3DRO&h=600&w=800&sz=135&hl=ro&start=577&um=1&tbnid=Z3lu8a3d2Ut8HM:&tbnh=107&tbnw=143&prev=/images%3Fq%3Dmaramures%26start%3D560%26ndsp%3D20%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN
Civilizatia lemnului
Maramuresenii au fost dintotdeauna credinciosi lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul din care mancau, până la acoperământul de deasupra capului si bisericile în care se închinau. Timpul nu a stat în loc si multe din aceste lucruri se fac acum din materiale mai moderne. Cu toate acestea, acolo unde miroase a lemn, maramureseanul se simte si azi acasă. Iar vizitatorii se opresc si se minunează de frumusetea vechilor case, porti si biserici.Pe vremuri casele purtau o marcă socială relevând statutul proprietarilor. De altfel, aceasta reiese mai ales din inscripţiile scrise în limba română cu litere chirilice sau în limba latină. Apar aici nume de meşteri, de proprietari, de demnitari locali, cu diferite ranguri sociale, preoţi şi juzi, maramureşenii simţind nevoia să-şi înobileze casele cu asemenea consemnări pentru a atesta vechimea construcţiilor şi a le conferi valori în plus.
Elementul care determina organizarea interiorului caselor, atât în plan material cât şi în cel ritual, era „meştergrinda”. Aceasta străbate în lungime toate încăperile construcţiei şi leagă pereţii transversali, susţine întreaga structură a acoperişului, împărtind, totodată, spaţiul casei în două: în dreapta, spaţiul „faptelor de viaţă” si în stânga, spaţiul „faptelor de ritual”
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.visitmaramures.ro/images/media/pages/poartadelemn.jpg&imgrefurl=http://www.visitmaramures.ro/index.php%3Ftask%3Dcategory%26category%3DWood%2520Civilization%26lg%3DRO&h=600&w=800&sz=135&hl=ro&start=577&um=1&tbni
Poarta maramureşeană este un element arhitectural care conferă Maramureşului o identitate locală incontestabilă.
În documentele medievale, era consemnat faptul că doar nobilii, aşa numiţii „nemeşi”, adică oameni liberi, aveau dreptul să îşi ridice porţi. Cei care aveau poartă, erau supuşi direct regelui şi nu autorităţilor locale. Astfel, spre exemplu, dacă un răufăcător se ascundea în gospodăria unui nobil, era protejat în faţa autorităţilor locale prin semnul porţii.
Stâlpii de porţi sunt expresia marilor mituri din cultura noastră populară. Motivele sculptate în lemn au, fiecare, semnificaţia lor bogată:
Funia răsucită reprezintă infinitul, necuprinsul, dar şi legătura dintre cer şi pământ.
Soarele, simbolul Dumnezeirii este „dătător de viaţă”. El vede tot, ştie tot şi mai presus de toate, ştie adevărul.
Arborele vieţii simbolizează viaţa veşnică, tinereţea fără bătrâneţe.
Figurile antropomorfe sculptate în stâlpii porţilor aveau rolul de a proteja casa, gospodăria de forţele Răului.
În viziunea populară, stâlpul porţii este pragul dintre un spaţiu neutru şi unul sacru, cel al gospodăriei. Tocmai din aceste considerente, motivele cu rol protector sunt plasate aici, pe acest hotar simbolic.
Azi, în Maramureş, mai pot fi văzute porţi vechi de lemn, in special in satele de pe Valea Cosaului, precum si în Muzeul Satului din Baia Mare si Sighet. Cat despre portile noi, acesetea au elemente decorative mult îmbogăţite, de inspiraţie recentă, dar şi-au pierdut din semnificaţiile iniţiale, păstrând doar componenta esteticului.
