Arta cuvintelor

Omul este un infinit de ganduri dispersate de pacate.

Sf. Grigore Sinaitul facea o remarca foarte interesanta: Omul in rai era ca o oglinda in care se reflecta lumina dumnezeiasca. Caderea in pacat insa a produs o mare schimbare in viata omului. Pacatul a spart aceasta oglinda fărâmiţându-o in mii si mii de ganduri. Solutia refacerii acestei oglinde sparte este rugaciunea mintii : Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul.

Omul gandeste fie bine fie prost, dar gandeste!

Insa gandurile cele multe care se aduna in mintea sau in inima omului trebuie la un moment dat sa iasa la iveala.

Mantuitorul a zis: “Din vistieria inimii sale, scoate omul fie bune fie rele” iar Isus fiul lui Sirah spune: “Din prisosul inimii graieste gura”.

Va dau un caz concret dintr-o discutie purtata cu un elev de liceu la scoala. Elevul X este un elev care spune direct ce gandeste, fara ocolite. Acest lucru provoaca o anumita repulsie pentru ceilalti colegi. Dar el este asa si nu concepe o schimbare in viata lui. Ca sa imi arate mai concret cum se raporteaza el la colegi, s-a adresat colegului Y in felul urmator:

X: „Y sa stii ca ai o haina de poponar!” Colegul Y purta un pulovar roz.

X: „Y te-ai suparat?”.

Y: „NU!”

Profesorul: „Y chiar nu te-au deranjat aceste cuvinte? Uita-te cu atentie in launtrul tau!”

Y: „DA! M-au deranjat”

Profesorul: „X uite ca mesajul tau nu a avut un efect concret! Cum era daca il reformulai si il spuneai altfel si in alt context, nu de fata cu colegii, ci in particular? L-ai fi putut lua deoparte si sa ii zici astfel: - Y, nu te supara, dar consider ca pulovarul acesta nu te reprezinta. Baietilor nu le sta bine in roz! ”

Elevul X a avut de transmis un mesaj colegului Y. Dar felul expunerii propriei pareri a fost unul violent. El si-a impus cu forta parerea. Impactul in sufletul elevului Y a fost unul de repulsie atat fata de mesaj dar si fata de persoana care a transmis mesajul. Astfel, in loc ca elevul X sa il castige ca prieten pe elevul Y, l-a castigat ca „dusman”.

Mantuitorul Hristos nu si-a impus invatatura Sa cu forta, ci cu blandete. Mantuitorul zicea clar: „Cine are urechi de auzit, sa auda!” „Invatati de la Mine ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre!”

I-am mai dat un exemplu: Cum ar fi sa vina in clasa un profesor, sa tranteasca pe catedra catalogul si sa spuna raspicat: Cine nu are scrise toate lectiile pentru ora viitoare, are 2! Care e reactia elevilor la acest mesaj impus cu brutalitate? Elevii pun nepasarea inainte, nici nu isi mai fac temele, nici nu mai scriu la ore! De ce? Pentru ca profesorul nu poate sa ii inteleaga. Iar ei, tinerii vazand ca nu sunt intelesi, trateaza totul cu indiferenta. Dar daca, profesorul le-ar fi vorbit frumos? Raspunsul elevului X: „Atunci cu siguranta as fi deschis caietul si as fi scris si lectia!”

Omul pe langa ganduri, are si trairi si sentimente dar si probleme nerezolvate care ii contureaza intr-o oarecare masura comportamentul. De aceste lucruri trebuie sa tina seama si profesorii, si directorii, si angajatorii si colegii de munca.

Omul greseste. E omeneste sa gresesti. De aceea, trebuie sa cauti sa intelegi omul in complexitatea lui.

Profesorilor si parintilor, le recomand o carte deosebita: „Profesoruleficient” care efectiv iti deschide ochii in multe lucruri pe care nu le bagi in seama si care sunt atat de importante!

Cartea o puteti comanda accesand acest link: http://ttap.co/1EaVxxE

Elevii vin de acasa cu probleme nerezolvate, unii cu probleme grele. De aceea, ei manifesta la scoala un anumit comportament considerat inacceptabil. Elevii prin reactiile lor transmit mesaje codate. Problema e ca de cele mai multe ori, profesorii decodeaza complet gresit aceste mesaje iar efectul este unul negativ, distructiv. Se distruge relatia elev-profesor. Discutand cu elevii mei, am descoperit cata dreptate are aceasta carte! Din cauza faptului ca ei vad ca nu sunt intelesi de profesori dar si de parinti, se inchid intr-o carapace care sa ii apere de rautatile celor din jur. Iau nepasarea ca scut de protectie. Nu isi mai dau silinta deloc pentru scoala.

De unde a pornit totul? De la niste mesaje prost formulate.

PS. Va propun spre meditatie acest filmulet: