Preotul Vasile Rus luptă cu gunoaiele de pe malul Someşului

Mare iubitor de natură, preotul bistriţean Vasile Rus, se luptă de mai bine de un an cu gunoaiele care sufocă malurile râului Someş pe o distanţă de zeci de kilometri. A făcut sesizări peste sesizări, a organizat acţiuni de ecologizare şi, în disperare de cauză, s-a înarmat cu un smartphone şi a pus poze cu mormanele de gunoi identificate pe o platformă internaţională.

Preotul Vasile Rus slujeşte în localitatea Nepos din comuna Feldru de 10 ani. Tot de 10 ani a văzut cum an de an gunoaiele sufocă malurile râului Someş care traversează localitatea. Gunoiul menajer, sticlele de plastic, piese de mobilier, resturi de construcţii şi chiar deşeuri vegetale rezultate în urma curăţatului pământului sau a copacilor, toate formează un „dig” periculos pe Someş pe o distanţă de zeci de kilometri.  

Întâmplarea care l-a determinat pe preot să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a-şi scăpa localitatea de gunoi a implicat-o pe fiica sa de 9 ani, care în 2014 a trecut printr-o experienţă ce a purtat-o prin spitale în jur de o lună. Fetiţa se juca pe malul râului Someş, când a călcat într-un fier ruginit. Au urmat drumuri numeroase pe la medici, care s-au chinuit preţ de o lună să o scape pe fetiţă de o septicemie.

„I s-a infectat piciorul şi timp de aproape o lună de zile am umblat cu ea pe la doctori să scape de septicemie. De atunci am zis că ar trebui să mă trezesc şi eu şi să fac ceva, pentru că în ultimii ani gunoaiele sunt tot mai multe pe malul râului Someş”.

Preotul a început printr-o acţiune de ecologizare, care nu a făcut altceva decât să arate cât de gravă e situaţia: de pe o suprafaţă de 600-700 de metri pătraţi au fost adunate două tone de gunoaie.

Raportat la mitropolitul Clujul pentru implicare

Pe lângă faptul că Primăria Feldru a privit cu indiferenţă întreg demersul, edilul comunei, Grigore Ţiolan, s-a arătat deranjat de implicarea preotului. Acesta l-a raportat la mitropolitul Clujului Andrei Andreicuţ pentru că a îndrăznit să reacţioneze şi să facă ceva concret pentru localitate. „Am fost tratat cu indiferenţă, am primit la un moment dat şi unele ameninţări mai voalate. Am fost ameninţat că voi fi raportat la părintele Andreicuţ pentru că am îndrăznit să organizez ecologizarea. Am şi fost raportat, însă mitropolitul mi-a apreciat şi admirat truda”, spune preotul ecologist. Acesta nu s-a oprit aici şi a făcut sesizări inclusiv la Garda Naţională de Mediu, care a sesizat mai departe Comisariatul Judeţean. În luna ianuarie a venit şi răspunsul de la Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu, în care se spune sec că s-a luat act de aceste deşeuri şi că se vor lua măsuri. Când, nu se ştie, cert este că la o lună de la primirea răspunsului gunoaiele sunt tot acolo.

Gunoaiele, urcate pe Internet

În disperare de cauză, preotul a mutat lupta cu gunoaiele pe Internet. Şi-a luat smartphone-ul pe care a instalat o aplicaţie numită trashout.me, dedicată mormanelor ilegale de deşeuri din toată lumea şi a bătut în jur de 20 de kilometri, din Năsăud şi până în Ilva Mică pentru a identifica gunoaiele. A identificat gunoaiele şi le-a urcat pe Internet cu ajutorul acestei aplicaţii. Nu mai puţin de 700 de mormane de gunoi a identificat preotul pe o distanţă de 20 de kilometri.

„Singur, împreună doar cu Bunul Dumnezeu şi înarmat cu un smarphone pe care era instalată aplicaţia Trash Out, am bătut toate malurile râului Someş din Năsăud şi până în Ilva Mică, 20 de kilometri, şi am pus tot pe Internet, în mediul virtual. Am adunat peste 700 de mormane de gunoi, am vrut să sensibilizez, să trag un semnal de alarmă asupra situaţiei de pe râul Someş”, explică Vasile Rus.

Slujitorul Domnului nu se va opri aici, intenţionând să lupte în continuare cu gunoaiele sprijinit de un ONG ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei mediului. Împreună cu Gal Ruralis, preotul vrea să ecologizeze din nou zona şi să organizeze întâlniri cu enoriaşii în care să le explice ce efect au aceste gunoaie asupra mediului şi chiar şi asupra sănătăţii lor.

Preotul a pregătit şi o serie de măsuri practice care ar mai putea stopa fenomenul. Acesta propune spaţii de colectare a resturilor de construcţii şi a mobilierului uzat. Din aceste spaţii, deşeurile ar urma să fie luate de operatorul de salubritate Vitalia.

„Prin fonduri europene se pot achiziţiona utilaje cu care să se recicleze aceste deşeuri. Problema sunt celelalte deşeuri care rezultă din gospodării, pe care oamenii nu au unde să le arunce”, completează preotul.

Autor: Bianca Sara

Sursa: adev.ro/nk6gp6