Pages - Menu

3/31/2015

Povestea trista a unui tanar crescut in orfelinatele din Romania: Magyara Rudolf Leonard


Pe Magyara Rudolf Leonard l-am cunoscut pe 11 martie 2015 pe Facebook. A acceptat să ne dea un interviu pentru blogul nostru Pagina de folos. El este un tânăr orfan crescut în casele de copii din Romania. Tânărul Leonard povesteşte că a trecut prin multe suferinţe: bătăi, jigniri şi chiar boli: cancer, ciroza hepatica, ulcer, hernie de disc, gastrita cronica.

Iordachescu Constantin: Leonard, spune-mi te rog povestea ta. Cum ai ajuns la orfelinat?
Magyara Rudolf Leonard: Tatal meu a murit si mama m-a abandonat de mic. Aveam numai 6 luni. Statul m-a preluat si m-a dus la un centru de plasament din Cisnadie. După 5 ani de stat aici, am fost mutat la orfelinatul din Mediaş. La 11 ani ajung sa fiu mutat la orfelinatul din Boita iar dupa 2 ani ajung la un alt orfelinat din Agarbiciu. La 18 ani am fost aruncat în strada fara sa mi se ofere nici un acoperis deasupara capului.
I.C. : Care era programul zilnic la orfelinat?
Leonard: Programul aproximativ era:
07.00 Desteptarea
07.30 Micul dejun
08.00 – 13.00 Scoala
13.30 Prânzul
14.00 – 18.00 Temele
19.00 Pauza
19.30 Cina
20.00 – 22.00 Vizionare la TV
22.00 Stingerea
I.C. : Acest program era valabil in ambele orfelinate?
Leonard: Da
I.C. : Care erau relatiile tale cu colegii? Spuneai ca ai trecut prin greutati
Leonard: Nu prea bune! Eram batut de cei mai mari, jignit, umilit. Eu am probleme si cu coloana din cauza batailor.
I.C. : Dar de ce erau violenti colegii? Ce vroiau de la tine?
Leonard: Era mai smecheri. Eu era mic
I.C. : Ce diferenta de varsta era intre voi?
Leonard: 10 - 15 ani
I.C. : Copii mici erau tinuti cu cei mari? Adica, spre exemplu, cei de 5 ani cu cei de 15 ani?
Leonard: Da
I.C. : Si cei mici de 5 ani erau batuti de copii mari?
Leonard: Da. Am fost si abuzat
I.C. : Dar nu aveati asistenti sociali care sa intervina si sa va supravegheze?
Leonard: Sigur ca aveam: 2 profesori la 1000 de copii.
I.C. : Cred ca exagerezi
Leonard: Nu exagerez! Pe timpul comunismului asa era!
I.C. : Si dupa 89 s-a mai schimbat ceva?
Leonard: Nu prea
I.C. : Mai spune-mi te rog despre personalul din orfelinate.
Leonard: Se fura mult din alimentatia noastra.
I.C. : Si atunci cred ca nu aveati suficienta mancare si voi nu erati niciodata satui! Asa este?
Leonard: Adevarat! Din cauza mancarii putine, cei mari luau si din portile celor mici.
I.C. : Nu ti s-a facut niciodata rau din cauza mancarii putine?
Leonard: Ba da! Cand ni se facea rau, mergeam la doctor care ne facea o injectie.
I.C. : Abuzul sexual, de care ai amintit la un moment dat, era ceva la ordinea zilei sau se intampla doar cateodata?
Leonard: Se intampla fregvent.
I.C. : Asistentii sociali interveneau cand apareau nedreptati intre voi sau abuzuri sexuale?
Leonard: Nu. Stateau la barfe. Nu ii interesa.
I.C. : Nu a depus nici un copil plangere la politie?
Leonard: Nu! De frica nu a indraznit nimeni sa faca asa ceva.
I.C. : Ce s-ar fi putut intampla?
Leonard: Pai sa va dau un exemplu. Pe mine m-au bagat intr-o valiza si m-au aruncat de la etajul 3 si mi-am rupt mana.
I.C. : Cati ani aveai?
Leonard: Aveam 10 ani
I.C. : Si cum au reactionat cei ce aveau grija de voi?
Leonard: Au chemat salvarea si m-au internat. Au zis ca a fost accident.
I.C. : Cand te-ai intors in camin dupa acest incident, care a fost reactia colegilor tai?
Leonard: M-au intrebat daca eram bine, daca mi-am revenit.
I.C. : Nu si-au cerut si ei iertare?
Leonard: Nu! Au zis ca a fost un accident!
I.C. : Cum era la scoala? Invatatorii si profesorii va tratau diferentiat fata de copiii din familiile din sat?
Leonard: Ne tratau in mod egal.
I.C. : Cati dintre colegii tai au reusit sa urmeze un liceu dupa ce au terminat scoala Generala?
Leonard: Putini!
I.C. : Tu ai facut liceul?
Leonard: Da. Am facut 11 clase la sibiu. Defapt, am facut scoala profesionala.
I.C. : Dupa ce ai terminat scoala profesionala, nu ai gasit nici un loc de munca?
Leonard: Nu. Am stat pe strada. Am incercat eu sa ma angajez. M-am si imbolnavit...
I.C. : De ce boala suferi acum?
Leonard: Ciroza, ulcer, hernie de disc, tulburari emotionale, mai multe...
I.C. : Si pentru toate aceste boli iei acum tratament?
Leonard: Da! Urmez un tratament care ma costa 300 ron! Si nu am acesti bani! Daca nu imi iau tratamentul pot chiar sa mor!
I.C. : In ce consta tratamentul tau?
Leonard: Iau interferon, silimarina, diazepan
I.C. : Nelucrand inseamna ca nu esti platitor de CAS. Prin urmare trebuie sa platesti consultul medical si medicamentele. Cum te descurci cu banii?
Leonard: Greu
I.C. : Spuneai la inceputul dialogului ca suferi de cancer hepatic. Doctorii ti-au dat vreo sansa de vindecare?
Leonard: Da! Mi-au dat sanse insa trebuie sa continui tratamentul!
I.C. : Dupa ce ai implinit 18 ani si pana azi unde ai locuit?
Leonard: Am stat intr-un adapost de noapte din Sibiu.
I.C. : Existau anumite reguli in aceste adaposturi?
Leonard: Da! Trebuie sa nu fii baut, sa nu faci scandaluri, sa fii respectuos
I.C. : Ce ti-ai dori in momentul de fata de la viata si de la Dumnezeu?
Leonard: Sa ma fac bine!
I.C. : Sanatatea este cea mai importanta! Iti doresc sa ai parte de tot ce se bucura un copil nascut intr-o familie normala. Iti  doresc sanatate si ajutor de sus.

Leonard poate fi contactat la numarul de telefon: 0740691091 sau pe facebook: https://www.facebook.com/magyararudolf.leonard5
Contul unde il puteti ajuta financiar este deschis la BCR pe numele Magyara Rudolf Leonard.

Ro36rncb0231088855520001






Iata si documentele medicale pe care tanarul ni le-a pus la dispozitie:













3/30/2015

Conferinta marti 31 martie "Tinerii, între amăgire şi dezamăgire" susţinută de Pr. Conf. Dr. Constantin Necula

Marţi, 31 Martie 2015, ora 18.30, în amfiteatrul "Dumitru Stăniloae" al Facultăţii de Teologie Ortodoxă ”Justinian Patriarhul” din București, va avea loc conferinţa "Tinerii, între amăgire şi dezamăgire", susţinută de Pr. Conf. Dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Sfântul Andrei Şaguna" din Sibiu. Evenimentul este organizat de Pr. Conf. Dr. Gheorghe Holbea, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. 





LEGILE LUI ZAMOLXE de acum 6000 de ani


1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiintează toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mainile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicaieri si peste tot este mijlocul Sau, iar chipul Sau este lumina. Nimic nu este faptuit fara de lumina si tot ce vine  din lumina prinde viata si ia faptura.

 2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumină tunetul si focul ce se revarsa , asa este si gandul omului, el trece in vorba omului si apoi in fapta sa.

Deci, ia aminte la asta, caci pana la focul ce arde trebuie sa fie o lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvant, iar vointa omului aprinde focul prin care se faptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.

3. Fii ca muntele cel semet si ridica a ta lumina mai presus de cele ce te inconjoara. Nu uita ca aceiasi pasi ii faci in varful muntelui ca si in josul sau, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul in varf de munte ca si in josul sau, la fel lumineaza soarele piscul cel semet ca si pamantul cel neted.

4. Fii cumpatat ca pamantul si nu vei duce lipsa de nimic. Creanga prea plina de rod este mai repede franta de vant, samanta prea adanca nu razbate si prea multa apa ii stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cat este mai inalt, cu atat radacinile sale sunt mai adanci in pamant, caci din pamant isi trage taria, nu uita asta. Cu cat te ridici mai mult, cu atat trebuie sa cobori mai mult, caci masura ridicarii este aceeasi cu masura coborarii.

6. Puterea omului incepe cu vorba nerostita, ea este asemeni semintei care incolteste, nici nu se vede cand prinde suflare de viata. Lumina semintei este cea care o ridica, pamantul este cel ce-i da hrana, apa ii da vigoarea, iar rabdarea o imbraca cu tarie.

7. Priveste riul si ia aminte la invatatura sa. La inceput este doar un firicel de apa, dar creste tot mai mare, caci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc implinite, prin firea lor. Asemenea este si gandul cel bun si drept randuit, el isi face loc printre pietre si stanci, nu tine seama de nimic, isi urmează drumul si nimic nu-i sta în cale. Apa cu apa se aduna, iar impreuna puterea este si mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apa stie unde va ajunge, caci una este cu pamantul si toate cele ce-i vin în cale nu il pot opri pana la sfarsit. Astfel sa iei seama la gandul tau unde trebuie sa ajunga si vei vedea ca nimic nu sta in calea sa . Sa-ti fie gandul limpede pana la sfarsit; multe se vor ivi in calea sa, caci firea lucrurilor din jur este miscatoare asemeni apelor. Apa cu apa se intalnesc, pamant cu pamant si munte cu munte.

9. Ia seama la gandul cel rau, fereste-te de el ca de fulger, lasa-l sa se duca precum a venit, caci te-ndeamna la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevar; sunt ca pulberea campului ce-ti acopera ochii, ca plasa paianjenului pentru mintea si sufletul tau. Ele te indeamna la trufie, inselaciune, hotie si varsare de sange, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, saracia, boala, amaraciunea si moartea.

10. Nu judeca oamenii dupa greutatea lor, dupa puterea lor, dupa averea lor, dupa frumusetea lor sau dupa ravna lor, caci si unul si altul a lasat din ceva pentru a creste in altceva. Cel bogat este sarac în liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are taria lui ascunsa. Cum firea lucrurilor este miscătoare, asemeni este si omul. Ce da valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decat boul ? E mai bogat vreunul ca pamantul ? Doar cunoasterea si intelepciunea il ridica pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere daca ea nu este lamurita de vreme.

11. Fierul inrosit a fost rece si se va raci iarasi; vasul a fost pamant si va fi iarasi pamant; pamantul ce-a fost sterp acum este pamant roditor si se va starpi iarasi peste vremi. Ravna omului face schimbatoare toate acestea. Dar ravna ii intoarce bucuria in tristete si linistea in neliniste. Fierul si focul ajuta omul, dar il si vatama. Si aceeasi ravna il indeamna a merge pe carari nestiute si nebatute de ceilalti dinaintea lui. Tot ravna il indeamna la strangere de averi, la marirea puterii si a se masura cu altii. Fereste-te de a te masura cu altul, caci trufia de aici se naste; ea te va cobora mai jos de dobitoace si te va desparti de fratele si de vlastarul tau.

12. Neinteleptul este manat de ravna, dar inteleptul incaleca ravna. Neinteleptul sufera cand ravna il duce la pierdere si la cadere, dar inteleptul intotdeauna gaseste castigul in pierdere si inaltarea în cadere.

13. Trufia raceste iubirea inimii si o face in dusmanie si nu exista dobitoc mai josnic decat omul care nu mai are iubire in inima sa. Caci iubirea este cea dintai putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gandul tau sa se impresoare cu trufia , caci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14. Gandul bun si vorba inteleapta iti pot potoli necazul, iti pot racori inima, dar nu te vindeca, pentru că omul sufera dupa cum trufia a crescut in el, caci suferinta este umbra trufiei.

15. Nu iti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, caci ele asa cum vin, asa pleaca. Dupa orice zi vine si noaptea, si dupa iarna vine primavara, caci asa este randuit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vad, se nasc, cresc si apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor ramane pururi, iar aceasta are nenumarate si nesfarsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tau, ele nu se arata la vedere. Caci o suflare si un foc fac sa creasca toate cele ce cresc – ierburi, copaci, dobitoace si oameni – si din aceeasi vatra vin si catre aceeasi vatra se întorc, si vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creste langa cel mic fără a-i face rau, asa să fiti intre voi, cel mare sa nu loveasca pe cel mic si nici sa-i amarasca sufletul, caci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunca un lemn pe rau si mai multe vor veni din susul sau catre tine. Adu-i multumire semenului tau, adu-i lumina pe chip si in suflet, iar toate acestea le vei gasi mai tarziu inflorite in inima ta.

17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amagitoare ceea ce nu este al tau, caci cel ce priveste prin ochii tai este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18. Nu grabi nicio lucrare caci trasul de ramuri loveste inapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplăcut. Nu te grabi deci sa aduni ce este inainte de vreme, căci iti va amări sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spina.

19. Ramai mereu in racoarea sufletului tau, dar daca mania se aprinde in tine, ia seama ca nu cumva sa treaca de vorba ta. Mania vine din teama si nu a locuit dintru inceput in inima ta; daca nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia inchide poarta intelepciunii, iar cel trufas se pune singur langa dobitoace. Intelepciunea este mai pretuita decat toate cele ce se vad cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tau si este rodul cunoasterii udata de vreme.

20. Nu-ti amari sufletul cand simti durerea si neputinta, ci mai degraba cauta sa te folosesti de ele pentru indreptare , caci in rod ai si samanta. Nu se poate ca o samanta buna sa dea rod rău. Lacomia intotdeauna duce la pierdere, furtul intotdeauna duce la boala, gandurile sterpe intotdeauna duc spre ratacire, mania intotdeauna loveste inapoi, rautatea si neadevarul intotdeauna aduc neputinta , trufia întotdeauna aduce suferinta.

21. Mergi la izvor cand sufletul ti-e aprins, scormoneste in apa limpede si asteapta pana ce devine iarasi curata. Asa se va duce si aprinderea sufletului tau, precum tulburarea aceea.

22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gandul tau, si cum samanta nu se poate fara coaja, asa este si gandul cel rodnic al omului. Coaja gandului rodnic este vointa, iar fara vointa, gandul se usuca si nu foloseste la nimic. Dar puterea este in rabdarea semintei, iar vointa si rabdarea fac mladita firava sa razbata pamantul tare.

23. In vremea lucrului tau, inveseleste-ti inima la vederea lucrarii tale inainte de terminarea ei, caci precum fructul isi anunta venirea cu o floare, tot asa fapta omului este vazuta de cel cu mintea si simtirea limpede, inainte de a fi terminata.

24. Ia bine seama la cauza omului sarac, dar si la cauza omului grabnic avut, caci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sarac are multe ganduri desarte si le schimbă de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a invelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si inselator, ori vede mai bine necazul altuia si cauta a-l amagi, de acolo isi trage grabnica avutie.

25. Fii bland si rabdator cu cei de langa tine, caci asa cum te porti tu cu ei, asa se poarta si altii cu tine, caci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumina cu cea care se vede prin ochii tai.

26. Unde este taria omului acolo ii este si slabiciunea , ceea ce-l ridica il si coboara; ramai in limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel bland este deasupra celui aprig. Limpede să-ti fie mintea si simtirea, si ia seama de toate acestea.

27. Taria muntelui vine din rabdarea sa, din linistea sa, stanca ii este numai invelitoare. Dar taria lui este incercata de vant, de apa cea lina. Ia-ti puterea din rabdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gandului tau, caci nu tulburarea izvorului roade stanca, ci limpezimea sa.

28. Lucrarea facuta din teama nu are viata lunga si taria ei este asemeni unei revarsari de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afara, dar este chemata de teama lor, insa teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevar, lene si trufie.

29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba alba si nerosita de vin si lasa vremea sa o imbrace cu intelepciune. Nu privi la trupul lor slabit si garbovit, caci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea intelepciunii.

30. Multumeste pamantului pentru toate cele ce-ti ofera, multumeste cerului pentru ploaia care iti hrăneste pamantul, multumeste soarelui pentru caldura si lumina casei tale si a pamantului tau, multumeste lunii pentru linistea somnului tau, multumeste stelelor ca vegheaza asupra somnului tau, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste padurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrarile ce-ti arata, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zambet pe chip.

31. Precum iarba buna creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama ca purtarea lor cea rea este semanata si crescuta din teama si neputinte, iar trufia este invelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu cauta a-i indrepta din vorbe si mustrare, caci apasarea pe rana nu o vindeca. Oare iarba aceea este rea doar pentru ca este amara pantecului tau ? Asa este si cu omul, de vei vrea sa-l indrepti, adu-i pentru inceput gandul si simtirea la ce este placut atat omului bun, cat si omului rau. Unul vede roata plecand, iar altul vede aceeasi roata venind. Cine vede mai bine ?

32. Doar cel inteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, caci cel inteleptit a fost odată si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au făcut sa tina seama de alcatuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare in varful muntelui si acolo nu a scapat de ele, a fugit in mijlocul padurii si iata ca roadele erau cu el, apoi a privit in launtrul sau si iata ca roadele sale amare aveau radacini in mintea si simtirea poftelor sale.

33. Este o floare mai frumoasa ca cealalta ? Este un izvor mai limpede decat altul ? Este un fir de iarba mai presus de un altul ? Fiecare are taria, frumusetea si priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca padurea sa aiba felurite soiuri de copaci, de iarba, de flori si dobitoace. Nu seamana un deget cu altul de la aceeasi mana, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este marul mai intelept decat prunul sau parul ? Este mana stanga mai buna ca dreapta ? Altfel vede ochiul stang de cel drept ? Cele de sus isi au rostul lor si cele de jos isi au rostul lor, cele mari isi au rostul lor si cele mici isi au rostul lor, cele repezi isi au rostul lor si cele incete isi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin isi vor avea rostul lor.

34. Neputinta vine dupa rautate si neadevar, caci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama ca lumina sufletului tau si al celui de langa tine are aceeasi vatra si ramane fara umbra. Vezi ce tulbura necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tau. Adu-i linistea in suflet si limpezimea in minte si batranetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si taria ta nu vor slabi si te vei intoarce de unde ai venit, satul de caldura urmasilor tăi.

35. Intotdeauna va fi cineva dedesubtul tau si intotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tau sa te uiti cu iubire si nu cu trufie caci acolo iti sunt radacinile, iar la cele ce sunt deasupra ta sa te uiti cu privirea de prunc si fara teama.

36. Cele tari, cele slabe si cele nevazute sunt cele ce alcatuiesc lumea si toate acestea le gasesti in om si toate alcatuiesc un intreg. Nu este nimic care să fie afara si sa nu fie si inauntru. Ia seama la toate acestea cand iti apleci privirea inauntrul tau si vei gasi toata intelepciunea zeilor ascunsa in nevazutul fiintei tale. Zeii au luat seama inaintea omului de aceasta intelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.

37. Ia aminte că bataia inimii, curgerea sangelui prin vine, vindecarea ranilor, frumusetea ochilor si minunatia alcatuirii trupului sunt facute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este in fiecare si al carui chip se arata in lumina. Dar nu uita ca trupul este doar o farama din putinul care se vede…

38. Curatenia trupului si desfatarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, caci nu un sunet placut te ridica, nici o duioasa atingere, nici un gust placut, nicio mireasma imbatatoare si nicio bucurie a ochilor. Caci unde este caldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este placutul apare si neplacutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este ras, si plansul pandeste.

39. Iată dar calea de inceput : cumpatarea in toate cele ce faci, ascultarea de batrani si de cei intelepti,harnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevar si de vorbele desarte, ferirea de cearta si de manie, buna purtare intre semeni. Dimineata sa te trezesti cu ele, ziua sa le porti mereu in minte, seara sa le ai cu tine în somn si astfel supararea, lipsa, amaraciunea, neputinta, boala si rautatea altora nu se vor atinge de tine.

40. Dincolo de acestea se afla iubirea, vointa, curajul, rabdarea, modestia si ele ridica omul cu adevarat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmeaza calea zeilor, dar ingroparea lor te arunca mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevarata cunoastere si intelepciune, adevarata putere, adevarata bucurie, adevarata bogatie, rodnica si trainica lucrare.

41. Dar iata ca unde este iubirea poate aparea si ura, unde este vointa poate aparea si delasarea, unde este curajul poate aparea si frica, unde este rabdarea, poate aparea si graba si unde este modestia poate aparea si trufia. Caci miscatoare sunt si cele ce se vad si cele ce nu se văd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afla cel ce gândeste si acesta este cel ce vede miscarea in nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfata in cunoasterea si linistea ce intrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.

42. Cel tulburat vede binele ca bine si raul ca rau, este atras de una si fuge de cealalta, dar inteleptul vede si frumosul si uratul, simte si frigul si caldura, si finetea si asprimea, aude si placutul si neplacutul, gusta si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecata intre ele. El vede deslusit ca firea lucrurilor este in toate, caci frumosul din urat se trage si uratul din frumos, dulcele a fost amar la început si se va face iarasi amar, placutul se naste din neplacut si neplacutul din placut. Si toate acestea lumineaza sufletul inteleptului pentru ca cele bune si placute hranesc si bucura trupul si simturile sale, iar cele neplacute neinteleptului hranesc mintea si intelepciunea sa, caci vede innoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.

43. Nu este usoara cararea zeilor, dar nu uita nicio clipa ca omul poate cuprinde in iubirea sa mai mult decat poate cuprinde in ura sa, caldura se ridica mai mult decat poate coborî frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decat cel ce este dedesupt, usorul se intinde mai mult decat se intinde greul, lumina razbate mai mult decat poate razbate intunericul, puterea care uneste este mai mare decat puterea care desparte.

44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijina; nevazutul si vazutul acelasi loc ocupa; toate cele mari stau ascunse in cele mici, iar aici este o mare taina a firii; mare printre intelepti este cel ce o pricepe.

45. Inteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gandeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neinteleptul ii desparte. Deschide-ti bine ochii, caci cel ce face, cel ce simte si cel ce gandeste sunt asemeni norilor care vin si pleaca, dar cel ce vede prin ochii tai este vesnic si lumina sa este fara umbra. El este dincolo de viata si moarte, dincolo de bine si rau, dincolo de frumos si urat, dincolo de curgerea timpului.

http://bistrita24.ro/articol/continut/legile-lui-zamolxede-acum-6000-de-ani#.UZqNIULPRJ8.facebook


3/28/2015

Ostasul care a trecut prin iad iar mai apoi a inviat


In Cartagina, cetatea Africii, a fost un oarecare barbat, cu numele Taxiot, cu randuiala ostas, si acela in mari pacate isi petrecea viata sa. Si, fiindca multi mureau in Cartagina, a venit si Taxiot in frica si in simtire si s-a pocait de pacatele sale si, iesind din cetate cu femeia lui, s-au asezat intr-un sat, la liniste. Iar, nu dupa multe zile, dupa lucrarea diavoleasca, a cazut in desfranare cu femeia unui gospodar, din acelasi sat cu dansul. Si, trecand mai multa vreme, dupa pacatul acela, l-a muscat un sarpe si a murit. Si era o manastire, ca la o stadie departe de satul acela si, alergand acolo, femeia lui Taxiot a rugat pe monahi ca, venind, sa ia trupul mortului si sa-l ingroape la biserica. Deci, l-au ingropat pe el intru al treilea ceas din zi.

Iar, cand a fost ceasul al noualea, s-a auzit din mormant strigare, zicand: "Miluiti-ma, miluiti-ma!" Si, apropiindu-se de mormant si glasul celui ingropat auzindu-l, degraba l-au dezgropat pe el si, afland pe mortul acela viu, au inmarmurit de spaima. Si l-au intrebat pe el, vrand sa stie, ce i s-a intamplat lui si cum a inviat. Iar acela, neputand vorbi de multa plangere si de tanguire, ii ruga pe dansii, ca sa-l duca pe el la robul lui Dumnezeu. Tarasie Episcopul: si-l dusera la acela. Iar episcopul trei zile l-a tot silit pe el sa-i spuna ce a vazut acolo si acela, a patra zi a putut grai.

Deci, cu multe lacrimi a spus aceasta: "Cand eram pe moarte, niste arapi am vazut inaintea mea, a caror vedere era foarte infricosatoare. Si, vazandu-i pe ei, sufletul meu se tulbura. Apoi, am vazut doi tineri foarte frumosi si a sarit sufletul meu in mainile lor. Si indata, ca zburand, ne suiam de la pamant in vazduh, spre inaltime, si am aflat vamile, cele ce strajuiesc suirile si opresc toate sufletele omenesti. Si, la fiecare vama, pentru alt pacat, osebit esti intrebat: la una pentru minciuna, la alta pentru cearta, iar la alta pentru mandrie si fiecare pacat are pe ai sai intrebatori in vazduh. Si am vazut eu intr-un chivot, ce se tinea de ingeri, toate lucrurile mele cele bune si ingerii luau din acelea si cumpaneau lucrurile mele cele rele: si, asa, am trecut vamile. Iar cand, apropiindu-ne de portile ceresti, am sosit la vama desfranatilor, m-au oprit acolo pe mine strajerii si-mi scoteau toate trupestile mele fapte de desfrau, precum le-am facut din tinerete si pana acum. Si mi-au zis mie ingerii cei ce ma duceau pe mine: Pe toate trupestile pacate, pe care le-ai facut in cetate ti le-a iertat tie Dumnezeu, de vreme ce te-ai pocait de acelea. Dar, mi-au zis mie potrivnicii mei: Dupa iesirea din cetate, la satul acela, tu te-ai desfranat cu femeia gospodarului aceluia. Si, auzind aceasta, ingerii n-au aflat nici un lucru bun, ca sa ma rascumpere de pacatul acela si, lasandu-ma pe mine, s-au dus.

Deci, apucandu-ma pe mine, viclenele duhuri, m-au batut si, desfacandu-se pamantul, m-au pogorat, purtat fiind prin niste intrari inguste si prin oarecare crapaturi stramte si rau-mirositoare, pana la cele mai de jos temnite ale iadului, unde sufletele pacatosilor sunt incuiate intru intunericul cel vesnic si unde nu au viata oamenii, ci chin vesnic si plans nemangaiat si nespusa scrasnire a dintilor. Acolo ele striga totdeauna, cu strigare mare, zicand: Amar noua, amar, vai, vai. Si nu este cu putinta a spune primejdiile celor ce sunt acolo, nici se pot povesti chinurile si durerile acelora, pe care i-am vazut acolo; gem din inima si nimeni nu se milostiveste de dansii, plang si nu este cineva sa-i mangaie, se roaga si nu este cine sa-i asculte si sa-i izbaveasca. Si am fost inchis cu dansii si eu in locurile intunecoase si intru stramtoarare m-au pus si plangeam si ma tanguiam cu amar, tinut fiind de la al treilea ceas pana la al noualea.

Dupa aceea, am vazut putina stralucire si doi ingeri ce venisera acolo si am inceput a-i ruga pe dansii, ca sa ma scoata pe mine din primejdia aceea, ca sa ma pocaiesc lui Dumnezeu. Si mi-au zis mie ingerii: Fara de vreme te rogi, pentru ca nu iese nimeni de aici inainte de invierea tuturor. Iar eu, mult cerand si rugandu-ma si a ma pocai fagaduindu-ma, a grait un inger catre celalalt: Te chezasuiesti, pentru dansul, ca se va pocai, precum fagaduieste din toata inima? Si a zis celalalt: Ma chezasuiesc. Si am vazut ca i-a dat lui chezasul mana. Atunci, apucandu-ma pe mine, m-au scos de acolo pe pamant, in mormant, la trupul meu. Si mi-au zis mie: Intra de unde te-ai despartit. Si am vazut eu sufleteasca mea fire stralucind ca un margaritar, iar trupul cel mort era ca niste tina rau-mirositoare si neagra si ma ingretosam sa intru intr-insul. Si mi-au zis mie ingerii: Nu ti se cade tie sa te pocaiesti, fara numai cu trupul, cu care ai gresit. Iar eu ma rugam, ca, doar, n-as mai fi intrat in trup. Deci, ingerii mi-au grait: Intra, ca de nu, iarasi te vom duce pe tine acolo de unde te-am luat. Atunci am intrat si am inviat si am inceput a striga: "Miluiti-ma!" Deci, i-a zis lui sfintitul Tarasie: "Gusta bucate." Si nu voia sa guste, ci, de la biserica, la biserica, umbland, cadea cu fata la pamant, marturisindu-se lui Dumnezeu, cu lacrimi si cu suspine. Si graia catre toti: "Vai, celor ce gresesc, ca osanda cea vesnica ii asteapta pe dansii! Vai, celor ce nu se pocaiesc, pana au vreme! Vai, celor ce-si spurca trupul lor!"


Deci, a petrecut Taxiot, dupa invierea sa, patruzeci de zile si, curatindu-se prin pocainta, si-a cunoscut ceasul sfarsitului sau, mai inainte cu trei zile. Si s-a dus catre Dumnezeu, Cel preamilostiv si de oameni iubitor, Cel ce pogoara in iar si ridica si tuturor mantuire le daruieste. Caruia se cuvine slava in vecii vecilor! Amin.

Sursa: http://www.ortodoxism.ro/proloagele/martie/Proloage28Mar.shtml

3/18/2015

Cele mai nocive mărci de ciocolată din România


Nutriţioniştii recomandă părinţilor să înlocuiască zahărul din dulciuri, cum ar fi şi ciocolata, cu zahărul din natură, precum cel ce se regăseşte în fructe. Asta pentru că în ciocoltată, favorita multor micuți, sunt extrem de multe componente dăunătoare.

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS) au avut o curiozitate: să afle câte E-uri conţin mărcile de ciocolată puse în vânzare pe piaţa autohtonă.

Aceşti aditivi sunt blamaţi în totalitate de nutriţionişti, care recomandă înlocuirea dulciurilor oferite copiilor cu fructele şi legumele. Metoda de lucru a celor de la “Protecţia Consumatorului” după care au întocmit clasamentul ciocolatei în funcţie de numărul de E-uri a fost simplă: s-a luat eticheta şi s-a calculat numărul de substanţe considerate dăunătoare care se află în conţinutul acestor dulciuri.

“Scopul acestei acţiuni a fost acela de a atrage atenţia consumatorilor asupra importanţei citirii informaţiilor pe care le au la îndemână”, a subliniat Alexandra Machitescu, reprezentant relaţii publice în cadrul organizaţiei.

Novatini şi Poiana – opt E-uri, Anidor şi Lindt – zero E-uri

Conform studiului, pe primul loc în acestă ierarhie a E-urilor conţinute de ciocolată, cu maximul de opt, se afla Novatini (cu cremă căpşuni şi friscă) şi Poiana (cu lapte şi cremă cu aromă de vişine). Şapte E-uri conţin: Primola Fresh Cherry, Primola Fresh Lemon, Novatini (cea cu caramel şi cea cu vişine) şi Heidi Grand Or Florentine.

În schimb, Primola Fresh Mint, Novatini Cappuccino, Africana (cu cremă de capşune), Africana (cu cremă de rom) şi Poiana (cu frişcă şi căpşune) au în compoziţie câte şase E-uri.

Cinci astfel de aditivi conţin Schogetten, Anidor (Croquant – lait and folie noisettes şi amer), Primola (cu caramel sau cu căpşuni), Novatini (cu coniac şi cu rom), Africana (cu cremă de banane) şi Milka Raspberry Cream.

În continuare urmează Africana (cu cremă de cappuccino), Poiana (varianta simplă, cea cu cremă de caramel şi cea cu cremă de lichior), Amaretto, Dark Orange, Heidi Gourmette Heidi Cherry, Carrefour – Chocolat noir fără zahăr, cu câte patru E-uri.

Alte 37 de mărci de astfel de dulciuri au doar “un E”.

În schimb, Anidor Intense Noir cu 80% cacao, Anidor Charme Noir cu 70% cacao, Lindt (ciocolată albă cu migdale), Lindt (ciocolată amăruie cu migdale) şi Lindt (lapte 44%, ciocolată amară 22% cu alune) nu conţin niciun E.

“Astfel de dulciuri trebuie înlocuite cu legume şi fructe”

În ceea ce priveşte ciocolata, medicul nutriţionist Gheorghe Mencinicopschi ne-a declarat că acest produs este în general periculos pentru sănătate, mai ales pe termen lung.

“E-urile din ciocolată produc dezechilibre ale organismului mai ales pe termen lung, nu produc neapărat efecte imediate. Trebuie să ne ferim de astfel de substanţe care nu fac bine sănătăţii. Cu toate acestea, întreaga industrie de gen se bazează pe astfel de aditivi şi conservanţi”, a explicat specialistul.

Cei mai des întâlniţi aditivi din compoziţia ciocolatei sunt: E420 sorbitol, E 270 acid lactic, E120 – acid carminic, E200 – acid sorbic, E1103 invertază, respectiv E322 – lecitină din soia, E476 poliglicerol poliricinoleat şi E 330 acid citric. Dintre cei opt, primii cinci sunt consideraţi periculoşi pentru sănătate.

“Aceste E-uri sunt nocive şi periculoase. Eu aş recomanda părinţilor şi bunicilor să nu mai dea copiilor dulciuri, să înlocuiască total dulciurile cu fructele. Sigur, copiii cer dulciuri, dar trebuie educaţi că adevăratele dulciuri sunt cele din fructe, nu cele din astfel de produse. De vină pentru că se consumă dulciuri de la vârste fragede este şi mediul familial”, este de părere Gheorghe Mencinicopschi.

E-urile nocive provoacă alergii şi tulburări ale ficatului

Printre pericolele care pândesc organismul în urma consumării acestor substanţe considerate suspecte se regăsesc alergiile, dereglările hormonale, tulburările hepatice, bolile intestinale şi ale ficatului, tulburări ale tubului digestiv, tulburările nervoase şi creşterea colesterolului.

Aditivul sorbitol E420 din ciocolată are mai multe întrebuinţări în industria alimentară şi este întâlnit în multe produse. O cantitate mare de E420 consumată poate provoca probleme ale intestinelor şi dureri de stomac.

În schimb, E476 este folosit doar în alimentele sărace în grăsimi sau în dulciuri pe bază de cacao, cum ar fi ciocolata. La animalele de laborator a produs efecte hepato şi nefrotoxice.

În ceea ce priveşte E270 (acidul lactic), nu ar trebui dat bebeluşilor sau copiilor mici, deoarece aceştia nu au încă dezvoltate enzimele care să metabolizeze aceste forme de lactaţi.

Acidul carminic (E120) produce o creştere a hiperactivităţii. Se mai utilzează în cosmetică. E200 se află în unele alimente şi se regăseşte şi sub formă de acizi graşi naturali. Poate produce iritaţii dermice, alergii, distruge vitamina B12. Consumul frecvent nu este recomandat.

“Eu aş recomanda părinţilor să nu mai dea dulciuri copiilor, acestea să fie înlocuite cu fructele.“
GHEORGHE MENCINICOPSCHI, nutriţionist

2 mărci de ciocolată au reuşit recordul negativ de a avea opt E-uri în compoziţie

“Utilizează ce este înscris pe etichetă”

Aceasta este recomandarea oferită de reprezentanţii ANPCPPS. Astfel, pe lângă sfatul dat consumatorilor de a observa numărul de E-uri din dulciuri şi din orice alt tip de produs alimentar, se mai recomandă să se verifice de asemenea şi conţinutul caloric .

Nu în ultimul rând, trebuie urmărit şi ce proteine, glucide, lipide, lipide saturate şi sodiu au ciocolatele cumpărate de pe raft. “Fii un consumator informat şi utilizează informaţiile pe care le ai la îndemână, chiar pe etichetă!”, este sfatul acordat consumatorilor de către ANPCPPS.

Organizaţia pune la dispoziţie şi website-ul e.o9atitudine.ro, accesibil de pe computer sau telefonul mobil, prin intermediul acestuia consumatorul putând afla uşor ce tip de E-uri (conservanţi, aditivi etc.) conţin produsele pe care le achiziţionează. Mai multe informaţii despre astfel de studii se găsesc pe pagina www.teste-comparative.ro şi protectia-consumatorilor.ro.


Sursa: http://www.doctorulzilei.ro/cele-mai-nocive-marci-de-ciocolata-din-romania/