Femeia care si-a cunoscut dinainte ceasul mortii

Acum vreo 2-3 ani la o inmormantare un om ne-a relatat aceste lucruri:

Soacra lui, o venerabila credincioasa, a ajuns la adanci batranete pe patul de suferinta. Inainte de Pasti omul si-a cumparat si el miel... La care soacra ii spune: Mai omule, dar tu nu o sa ai Pasti si nu ai sa mananci din mielul acesta! De ce l-ai luat?

Omul surprins de afirmatia soacrei, a stat si a meditat intru sine si apoi i-a zis sotiei sale:

Mai daca soacra ta moare maine in sambata mare ce ne facem ca nu vom avea cu ce face inmormantarea! Duminica si lunea e inchis...

Speriati s-au dus in aceeasi zi, vinerea patimilor de s-au aprovizionat de inmormantare. Cand s-a intors acasa de la cumparaturi, soacra ii spune fara sa ii fi zis cineva unde s-a dus el:

Gata! Te-ai linistit! Da-o afara din camera pe fata mea... Dupa ce aceasta a iesit, omul i-a aprins lumanare, i-a tinut-o in maini. Femeia s-a uitat cu drag prin camera pentru ultima oara, a zambit frumos, si a murit. Omul nostru marturiseste ca a vazut cum un abur a iesit din trupul ei si cum s-a usurat dansa. Se mira si el de cata putere i-a dat Dumnezeu in acele clipe!

Iata ce inseamna sa ii slujesti lui Dumnezeu! Sa ne dea Dumnezeu la toti o asa moarte fericita ca a acestei batrane!

teolog Iordachescu Constantin