Fenomenul OZN. Pozitia cercetatorilor si a teologilor

REFERINŢE ISTORICE

In iulie 1946 in timpul celui de al doilea razboi mondial, apar foarte multe OZN-uri în Suedia si în alte tări nord-europene. Initial s-a presupus că obiectele percepute în acest val sunt "meteori", apoi că ar fi "rachete" (sau "rachete fantomă") sau chiar "bombe", si uneori că sunt "un nou tip de navă spatială", capabilă de miscări cu totul neobisnuite în spatiu si care nu lasă nici o urmă pe sol, nici măcar atunci când par că aterizează.

În lunile iunie, iulie si august 1947 este inregistrat un alt val OZN insa in America.

Un alt val s-a manifestat în iulie 1948, cu aparitii în America si în Franţa. În Statele Unite niste piloti aflati în zbor de noapte la bordul unui DC-3 al companiei Eastern Airline au văzut o navă de zbor în formă de torpilă cu două rânduri de "hublouri", înconjurată de un soi de aură albăstruie si emitând o coadă de flăcări portocalii. Tot in august 1948 s-au înregistrat numeroase aparitii la Saigon si în alte părti ale Asiei de sud-est, ale unui "obiect prelung în formă de peşte".

În 1952 a apărut primul val OZN cu adevărat international, care s-a manifestat în aparitii repetate în S.U.A., Franta si Africa de Nord. Apogeul acestui val l-au constituit două aparitii senzationale ce s-au manifestat deasupra Casei Albe din Washington, D. C. si deasupra Capitoliului, adică deasupra unor clădiri care se află sub permanentă supraveghere radar. În septembrie, un alt val a cuprins Danemarca, Suedia, Germania si Polonia de nord. În acelasi interval s-a comunicat în Franta prima "aterizare" OZN, care include si prezenta unor "omuleti".

În anul 1954 a fost cel mai mare val OZN international de până atunci. Franţa a fost practic coplesită de aparitii comunicate zilnic pe parcursul lunilor septembrie, octombrie si noiembrie.

În timpul valului francez au apărut caracteristicile tipice ale întâlnirilor extraterestre de mai târziu:

ü  "aterizări" OZN (în împrejurări bine descrise de cele mai multe ori),

ü fascicole luminoase dinspre OZN înspre privitor,

ü  oprirea motorului masinii (martorului ocular) în vecinătatea locului aparitiei (OZN-ului),

ü mici fiinte ciudate îmbrăcate în "costume de scafandri",

ü tulburări fizice si psihice grave la martorii oculari

LITERATURA  ŞTIINŢIFICO – FANTASTICĂ

Originile acestui gen de literatură sunt plasate la începuturile secolului XIX:

·   Edgar Allan Poe, care combină un stil de un realism foarte persuasiv cu o substantă narativă atinsă întotdeauna de "misterios" si de "ocult".

·    Mary Wollstonecraft Shelley, contemporana lui Poe, scriitoarea care, în cartea sa "Frankestein, or the Modern Prometheus" (Frankestein sau Prometeul modern) combină stiintă fantezistă si ocultism într-un mod ce caracterizează multe scrieri stiintifico-fantastice de atunci încoace.

·     Jules Verne

·     H. G. Wells

Pe baza literaturii SF, au apărut si filmele SF ieftine si de senzatie ale anilor '50 pentru a se ajunge în zilele noastre la filme "de idei", cum ar fi Odiseea spaţială 2001, Războiul stelelor, sau Întâlnirea de gradul III, fără a mai mentiona unul din cele mai lungi si mai gustate seriale de televiziune americane, Star Treck.

Filozofia sau ideologia care stă la baza spiritului sf ar putea fi rezumată astfel:

1. Religia în sens traditional este fie cu totul absentă, fie prezentă în mod accidental sau artificial. Chiar ca formă literară, SF-ul este produsul unei perioade "post-crestine" (asa cum este cazul povestirilor lui Poe si Shelley). Universul SF este cu totul secularist, desi în el se amestecă adesea nuante oculte sau orientale. "Dumnezeu", atunci când este mentionat, este prezentat ca o putere vagă si lipsită de contur, iar nu ca o fiintă personală (de ex. "Forta" din Războiul Stelelor, o energie cosmică care are atât un aspect pozitiv cât si unul negativ).

2. În centrul universului SF nu se mai situează Dumnezeu, ci omul, dar nu omul asa cum îl cunoastem noi astăzi, ci asa cum va "deveni" el în viitor, conform mitologiei evolutioniste moderne. Desi eroii povestirilor SF sunt în general oameni obisnuiti, nu ei sunt cei care ies în prim plan, ci "supraoamenii" ce reprezintă rase "supraevoluate" ale viitorului (sau uneori ale trecutului) care de cele mai multe ori provin "din alte galaxii".

Iată câteva dintre caracteristicile acestor fiinţe "supraevoluate" ale viitorului:

ü comunicarea prin telepatie,

ü capacitatea de a zbura, de a apărea si a dispărea,

ü transformarea aspectului unor obiecte sau crearea de scene si creaturi iluzorii prin "gândirea pură",

ü miscarea la viteze ce depăsesc cu mult mijloacele tehnologiei moderne,

ü capacitatea de a supune alte persoane propriei vointe,

ü propovăduirea unei filozofii "spirituale" care se plasează "dincolo de orice religie" si care promite sosirea unui timp în care "inteligentele avansate" nu vor mai depinde de materie.

ü calităti "mântuitoare„ şi „binevoitoare” care vor să conducă oamenii în "progresul lor evolutiv".

Toate aceste lucruri se obtin prin practici sataniste si vrăjitoresti tipice.

POZIŢIA CERCETĂTORILOR

Căpitanul Edward Ruppelt, primul director al "Cărţii Albastre" a mărturisit că:

"dacă scopul Fortelor Aeriene a fost acela de a crea si mai multă confuzie în jurul acestui fenomen, atunci ei nu ar fi putut face o treabă mai bună... Se poate vorbi despre o confuzie organizată în abordarea acestei probleme... Totul în acest raport se bazează pe premisa că de fapt nu există OZN-uri„

Raportul Condon contine câteva explicatii "clasice" ale Fenomenului OZN:

"această aparitie neobisnuită trebuie considerată asadar ca făcând parte dintr-o categorie de fenomene aproape cu sigurantă naturale, dar care sunt atât de rare, încât nu au putut fi descrise sau evaluate până la momentul aparitiei lor, sau de la acel moment înainte".

În cei 22 de ani de investigatii, "Cartea Albastră" a reunit totusi peste 12.000 de cazuri de fenomene OZN, dintre care 25% au rămas "neidentificate"

Dr. Felix U. Ziegel de la Institutul de Aviatie din Moscova într-un articol din revista sovietică Smena afirma: "radarul sovietic receptionează obiecte zburătoare neidentificate încă de acum 20 de ani„

Astronomul armean Victor Ambartsumyam a condus o conferintă stiintifică (sovietică) pe tema "Civilizatii Spatiale„. El sublinia urgenta unor studii preliminare privind problemele stiintifice si tehnice ridicate de comunicarea cu astfel de "civilizatii" a căror existentă el o considera de la sine înteleasă. În anul următor însă, tema OZN-urilor a fost din nou interzisă în Uniunea Sovietică, iar de atunci cercetătorii sovietici îsi comunică rezultatele colegilor lor din vest doar pe căi neoficiale.

Profesorul Brad Steiger de la Universitatea statului Iowa: "Avem de-a face aici cu un fenomen parafizic multidimensional, ale cărui rădăcini tin de sfera planetei Pământ" (Canadian UFO Report, Summer, 1977)

Dr. Allen Hynek a arătat clar că de cele mai multe ori persoanele care declară asemenea întâlniri sau observări nu sunt nici sectanti superstitiosi si nici oameni needucati sau labili psihic. Dimpotrivă, relatările cele mai coerente si mai precise vin din partea unor oameni normali si responsabili (adesea de formatie stiintifică).

Philip Klass "demască" cu delectare fenomenul OZN, si trage concluzia, în urma câtorva investigatii, că OZN-urile sunt fie fenomene naturale, fie falsuri grosolane. Investigatiile sale l-au convins că "ideea unor nave spatiale miraculoase apartinând altor civilizatii este un basm confectionat pe măsura mentalitătii adulte".

Dr. Jaques Vallee, un cercetător francez care în prezent locuieste în California, expert în astrofizică si în stiinta computerelor, membru in comisiile de investigare stiintifică a rapoartelor referitoare la OZN-uri afirma:

·        desi obiecte zburătoare ciudate au mai fost observate în secolele trecute, "istoria lor modernă" începe odată cu transformarea lor într-un fenomen de masă, adică odată cu anii celui de-al doilea Război Mondial si de atunci înainte.

·        OZN-urile ajung să dispară si să apară în loc să decoleze si să aterizeze cu viteze mari; alteori au loc "vindecări miraculoase" în prezenta lor sau când cineva este expus la lumina emisă de ei.

·        "Întâlnirile de gradul III" au dus si la leucemie, precum si la boli produse de radiatii; adesea efectele produse asupra psihicului sunt tragice: deteriorarea pesonalitătii, dementă, sinucidere

·        Dintre cele aproape 1250 de cazuri de întâlniri extraterestre la mică distantă descrise de Dr. Jacques Vallee, 750 mentionează aterizarea unei nave spatiale, si mai mult de 300 dintre acestea specifică prezenta "humanoizilor" în interiorul sau în jurul navei; o treime din aceste cazuri sunt documentate de mai multi martori pentru fiecare caz în parte.

·        Dr. Vallee se întreabă dacă nu cumva ideea cu "vizitatorii din spatiul cosmic" este o pură diversiune, având "scopul precis de a disimula natura infinit mai complexă a tehnologiei, care mai ales dă amploare acestor fenomene". El crede că "de fapt noi nu avem de-a face cu valuri succesive de vizitatori extraterestri; noi ne confruntăm de fapt cu un sistem de control". "De fapt prin "Întâlnirile de gradul III" se realizează un foarte eficace sistem de control al convingerilor si credintelor individului".

·        Dr. Vallee remarcă similaritatea dintre întâlnirile extraterestre si diferitele ritualuri oculte de initiere din budismul zen  care "predispun mintea" la "nou set de structuri simbolice". Toate acestea indică în opinia lui trecerea "la o nouă formă de religie".

Sporirea si intensificarea "componentei psihice" a întâlnirilor extraterestre i-a determinat pe cercetători să le asemene pe acestea cu fenomenele oculte, care produc efecte psihice asemănătoare cu cele declansate de aparitia OZN-urilor (The Invisible College).

Multi cercetători au remarcat asemănarea dintre fenomenele OZN si spiritismul secolului al XIX-lea, în care fenomenele psihice se combină cu efecte fizice stranii, "tehnologia" acelora fiind desigur mai primitivă. În general, în anii '70 a început să dispară distinctia între fenomenele OZN "propriu-zise", sau "normale", si diferitele culte OZN, si aceasta datorită faptului că în această decadă omenirea a devenit din ce în ce mai receptivă la practicile oculte.

POZIŢIA BISERICII ORTODOXE

Abandonând credinţa în Iisus Hristos, omenirea îşi caută acum "mântuitori" în spaţiul extraterestru. De aceea, se vorbeşte astăzi de rasa de extratereştri cu chip uman numită „reptilieni”. Există însă reptilieni?

Din experienţa Părinţilor Bisericii ştim că demonii pot lua tot felul de chipuri: de ingeri, a Mântuitorului sau a Maicii Domnului, a persoanelor sfinte sau a cunoscuţilor şi chiar a obiectelor. Scopul lor este înşelarea oamenilor şi despărţirea lor de Hristos (pierderea mântuirii).

Apariţiile de OZN-uri pot fi nişte iluzii demonice, dar nu se exclude posibilitatea ca ştiinţa umană să fi evoluat atât de mult încât oamenii înşişi să creieze aceste obiecte.

Literatura ortodoxă oferă numeroase exemple de manifestări demonice, care se potrivesc perfect cu scenariul întâlnirilor extraterestre: fiinte si obiecte concrete (adică prezente si contrafaceri demonice) care "apar" si "dispar" brusc, care au întotdeauna menirea de a înspăimânta si semăna confuzie între oameni, ducându-i în final la distrugere.

În secolele trecute astfel de întâmplări adevărate despre actiunile drăcesti nu uimeau pe nimeni (pentru că omenirea acelor vremuri era constientă de realitatea puterii diavolului - n. tr.). Astăzi însă, unul din semnele crizei spirituale la care asistăm, constă din aceea că omul modern, în pofida "iluminismului" si a "întelepciunii" sale, fiind confruntat din nou cu astfel de experiente nu mai este capabil să si le explice, pentru că a pierdut trăirea vietii duhovnicesti care să-l ajute la aceasta.

„Potrivnicul vostru,  diavolul,  umblă,  răcnind ca un leu căutând pe cine să înghită” (I Petru 5,  8)

„Izbăveşte-ne pe noi de cel viclean” (Matei 6, 13). Il numeşte: pe diavol „cel viclean” şi ne îndeamnă să ducem neîncetat razboi cu el şi,  pe lângă aceasta,  ne arată că viclenia nu este proprie după fire,  de vreme ce nu este o trăsătură a firii noastre, ci urmarea alegerii pe care am făcut-o.

Trupurile extratereştrilor sau „Umanoizii” pot fi tot nişte înşelări demonice, dar pot fi şi nişte creaţii ale oamenilor prin clonare care sunt puse la dispoziţia demonilor prin vrăjitorie şi ocultism. Se spune că în vreumurile din urmă Antihristul va învia morţii însă în trup nu va fi sufletul omului ci un demon care va controla trupul.

Reptilienii sau aşa zişii extratereştri cu chip uman sunt defapt nişte oameni demonizaţi. Aceştia în realitate conduc lumea nu după voia lui Dumnezeu ci după voia diavolului. De aceea, şi Mântuitorul Iisus Hristos îl numea pe diavol:  „Stăpânitorul acestei lumi” (Ioan 14,  30). Cultul satanic din păcate este cultul marilor conducători ai lumii (IlLUMINATI).

Observăm că "Întâlnirile de gradul III" sunt în mod vizibil legate de fenomenele paranormale sau oculte. Uneori, cu putin înainte de a întâlni OZN-uri, cei care urmează a fi protagonistii lor visează lucruri ciudate, sau aud bătăi în usa în conditiile în care nu se află nimeni în apropiere, sau primesc vizite ciudate după aceea; unii primesc mesaje telepatice de la cei din interiorul OZN-ului. Aici, se vede clar lucrarea diavolului care bântuie şi tulbură oamenii.

OZN-urile chiar ajung să dispară si să apară în loc să decoleze si să aterizeze cu viteze mari. Demonii când se arătau în chip de îngeri dispăreau brusc când erau depistaţi. Alteori au loc "vindecări miraculoase" în prezenta lor sau când cineva este expus la lumina emisă de ei. Şi demonii pot vindeca după cum spunea Sf. Paisie Aghioritul bolile pe care el însuşi le-a adus oamenilor. Şi vrăjitorii fac vindecări miraculoase dar în condiţiile prezentate anterior. Alteori însă "Întâlnirile de gradul III" au dus si la leucemie, precum si la boli produse de radiatii; adesea efectele produse asupra psihicului sunt tragice: deteriorarea pesonalitătii, dementă, sinucidere. Iată cu câtă viclenie caută diavolul să îl distrugă pe om şi să îl păcălească.

Cu toate că trăim în secolul 21 şi ne considerăm evoluaţi şi tehnic şi mental, oamenii sunt in continuare prea fascinaţi de paranormal. Ei caută minuni, dar în afara Bisericii, în afara credinţei în Hristos. Fenomenul OZN vine să le „hrănească” această căutare. Este ca o hrană surogat care nu hrăneşte ci dimpotriva otrăveşte, ucide sufletul.

"Antihrist va face mai cu seamă minuni în văzduh, adică acolo unde îsi are satan împărătia. Minunile vor izbi cel mai tare simtul văzului, pe care îl vor fermeca si însela. Sfântul Ioan Teologul, văzând în duh semnele ce au să fie înaintea sfârsitului lumii, afirma că Antihrist va face semne mari încât si foc să pogoare din cer, pe pământ, înaintea oamenilor (Apoc. 13,13). Sfânta Scriptură indică această minune ca fiind cea mai mare dintre minunile lui Antihrist, iar locul aparitiei ei este văzduhul. Va fi un spectacol splendid si înfricosător„(Filocalia, "Cele trei feluri de pază").

„Toate înselăciunile diavolesti au în comun faptul că, dacă li se dă cea mai mică atentie, ele devin periculoase lăsând o influentă rea".

Mii de indivizi care au intrat "în legătură" cu OZN-uri sau care au fost pur si simplu martori oculari, au simtit pe pielea lor efectul acestui înfricosător adevăr; iar dintre acei care s-au lăsat coplesiti de acest fenomen, putini au scăpat. Chiar cercetătorii care nu-si afirmă nici o apartenentă religioasă avertizează în termenii cei mai categorici opinia publică împotriva acestui pericol.

John Keel, de exemplu, spune: "Să nu tratăm cu usurintă fenomenul extraterestru; a te juca cu el este ca si cum te-ai juca cu magia neagră. Acest fenomen îi seduce mai ales pe cei neurotici, pe creduli si pe imaturi. El poate duce la schizofrenie paranoică, la demonomanie si chiar la sinucidere - după cum s-a si întâmplat într-un număr de cazuri. Cea mai usoară curiozitate la adresa fenomenelor extraterestre se poate transforma într-o obsesie distructivă. Din această cauză recomand energic părintilor să le interzică aceste preocupări copiilor lor. Educatorii si alte categorii de adulti să nu încurajeze astfel de interese la adolescenti"   (OZN - Operatiunea Calul Troian).

CONCLUZII

·        Literatura SF a creat imaginea unor fiinţe cu puteri paranormale, care depăşesc normalul. Multe dintre ele au insă influenţe oculte.

·        Oamenii au creat o adevărată poveste care este prezentată ca adevărată. Daca Creştinismul şi cărţile creştine au fost scrise sub inspiraţia Sf. Duh, Fenomenul OZN şi cărţile SF sunt de inspiraţie demonică.

·        Farfuriile zburătoare fie sunt creaţii ale oamenilor ţinute secret, fie sunt apariţii demonice. La fel si trupurile extratereştrilor: sunt fie apariţii demonice fie trupuri create prin clonare de oameni şi posedate de demoni.

·        Demonii pot lua chip de oameni, de ingeri si chiari de obiecte.

·        Oamenii au ajuns să fie atât de fascinaţi de acest Fenomen, uitând aproape definitiv de Hristos şi de mântuirea lor.

·        Scopul creării acestui Fenomen este pregătirea omenirii pentru primirea lui Antihrist.

BIBLIOGRAFIE:

1.     Sfanta Scriptura, Editura IMBOR, Bucuresti, 2004

2.     Pr. Serafim Rose, „Ortodoxia si religia viitorului”,

http://www.sfaturiortodoxe.ro/religiaviitorului8.htm