Crezi ca stii totul despre droguri? Deschide ochii!

                                               

        In vremurile noastre, consumul de droguri s-a extins, devenind un adevarat flagel. Spre deosebire de populatia matura, tineretul este mult mai deschis la nou, tinerii fiind predispusi la noi experiente si riscuri. Dupa cum vom vedea in continuare, medicina a fost cea care a descoperit aceste substante si a aratat efectele lor dezastruoase atunci cand sunt administrate in doze mari, caci tot medicina a aratat efectele lor benefice cand sunt administrate in doze mici, sub forma de tratament. De aceea, pentru a intelege de ce consumul de droguri este pacat, trebuie intai sa prezentam problema din punct de vedere medical, explicand efectele fiecarui drog in parte.

CLASIFICARE DROGUIRI  (Am selectat acest material din diferite surse, baza fiind o brosura a C.J.A.S.Bihor)

Droguri care inhiba centrii nervosi

-opiacee

-opiu

-morfina 

-heroina

-codeina

-barbiturice - somnifere

-tranchilizante

-solventi, gaze volatile

-alcool

Droguri care stimuleaza centrii nervosi

-cocaina

-amfetamine

-nicotina din tutun 

 

Droguri halucinogene ( care produc modificari psihice mai ales in sfera cognitiva si perceptuala )

-LSD

-Ecstasy

-Phenciclidina (PCP)

-Peyote (mescalina)

-Psilocybina si Psilocyna

-Derivatele de canabis ( hasis, marijuana ) 

 

Inhalanti

-solventi organici

-lacuri, vopsele ("Aurolac")

-gaz

-adezivi

-benzine usoare

  Amfetaminele

          Initial sintetizate intre cele doua razboaie mondiale, amfetaminele au fost folosite ca drog militar pentru a  le da soldatilor mai multa energie si a le mari viteza. Uzul medical al amfetaminelor era un lucru obisnuit in anii '50 si '60 cand erau folosite in mod salbatic pentru combaterea depresiei si pentru scaderea in greutate, in aceasta perioada amfetaminele fiind larg prescrise pentru depresiuni nervoase si pentru suprimarea poftei de mancare.

         Azi vi se pot vinde ilegal ca tablete sau pudra si ati putea fi chiar convinsi de catre altii sa vi le injectati. Amfetaminele trezesc corpul, dand o senzatie de energie si incredere in sine, dar nelinistea si iritabilitatea devin predominante. Cel mai comun tip de amfetamine intalnite pe strazi este o pudra alba numita Amfetamina sulfat. Aceasta este o pudra produsa ilegal, cu concentratii diferite: intre 6% si 10% puritate si cu puritate intre 25 si 35%. Amfetaminele sulfat pot fi prizate pe nas, linse de pe deget sau injectate. Unii le fumeaza, dar din cauza ca nu ard prea bine aceasta metoda nu este foarte intalnita. Exista de asemenea o forma de amfetamina, numita speed, in mod obisnuit numita gheata (dar si cristal, sticla si inghetata), desi este destul de rar intalnita. Are efecte similare, dar dureaza pana la 39 de ore si este considerata de profesionisti ca fiind mai puternica.

         Dozele mari de amfetamine pot provoca accese de panica, iar corpul ar putea avea nevoie de cateva zile pentru a-si reveni complet. Pentru a pastra efectul dorit, consumatorii trebuie sa mareasca dozele. Cand se opresc, consumatorii sunt adesea depresivi, letargici si extrem de infometati. Amfetaminele nu fac decat sa anuleze senzatia de foame, inlocuind-o cu o senzatie de satietate. Consumatorii inraiti risca afectarea vaselor de sange, a inimii mai ales la cei care au deja probleme cu o mare presiune a sangelui, probleme cu inima si cei care fac exercitii de forta in timp ce iau drogul. Consumatorii care sunt obisnuiti cu doze mari risca sa dezvolte crize de halucinatii, deziluzii si paranoia. Aceste situatii se pot dezvolta in clasice cazuri de psihoza paranoica care dureaza luni de zile pentru a-si reveni sau care devin permanente. Amfetaminele sunt droguri, medicamente care maresc viteza de reactie a corpului. Ele fac inima sa lucreze mai repede si pompeaza adrenalina in sistem.

Cocaina 

          Se prezinta sub forma de pudra cristalina, alba, asemanatoare zapezii, in argou fiind denumita si "zapada", cu miros slab de benzina. In trafic, aceasta se amesteca adeseori cu o pudra alba inerta, cum ar fi acidul boric sau bicarbonatul de sodiu, rezultand niste pietricele albe care se incalzesc, dupa care vaporii emanati sunt aspirati in plamani. Acestea se numesc "crack", nume provenit de la zgomotul facut de pietricele cand se incalzesc. Pulberea de cocaina poate fi prizata (aspirata pe nas cu ajutorul unui tub subtire), iar daca se prezinta sub forma lichida, se injecteaza intravenos. Efectul cocainei este imediat si se manifesta printr-o stare de euforie care dureaza 20 de minute. Dupa  disparitia efectului, consumatorul resimte o atat de mare cadere incat este tentat sa repete doza imediat pentru a restabili senzatia anterioara.

         Cand cei dependenti de cocaina incearca sa renunte la acest drog, intervin stari de depresie care se pot inlatura doar prin reluarea consumului. Cei ce consuma cocaina declara ca folosirea drogului este mult mai importanta decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de munca. Principala lor problema este cum sa inlature efectele neplacute ale lipsei drogului si numai acest lucru ne-ar putea convinge sa nu il folosim.

         Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numarului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivationala. Datorita solicitarii sporite a inimii din timpul consumului de cocaina, persoanele cu probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arteriala, sunt mult mai expuse unor traumatisme fatale. Exista rare cazuri de hemoragii cerebrale (sangerari in interiorul creierului) datorate unor cresteri acute ale tensiunii arteriale.

         Daca este administrata intravenos, seringile nesterile pot cauza diverse boli cum ar fi hepatita virala B, septicemia, miocardita, endocardita si SIDA.

         Frunzele de coca sunt utilizate ca stimulent usor, eliminand senzatiile de foame si oboseala. Ele contin intre 0,5 si 1% cocaina.  Cocaina este principalul alcaloid al frunzelor de coca si poate fi extras printr-un proces chimic.

Opiul si derivatii sai

          Opiul este un produs natural care se extrage din capsulele de mac din specia Papaver somniferum, care nu au ajuns la maturitate. Rezulta un latex alb care, in contact cu aerul, devine brun si se intareste. La origine opiul, ca "drog creator al pacii", se manca sau se bea sub forma de infuzie iar ulterior se fuma. Astazi, majoritatea opiului produs in lume se transforma in morfina, codeina si heroina.

Morfina 

         Morfina este un stupefiant analgezic, fiind principalul analgezic al opiului. Are si efect narcotic. Este o pudra alba, solubila in apa, cu gust amar. Timp de peste 100 ani a fost considerat ca fiind cel mai puternic analgezic cunoscut din lume. In scopuri terapeutice, morfina se administreaza oral sau prin injectii, efectul ei fiind mult mai puternic decat al opiului.

Codeina

         Este un alcaloid izolat din opiu, insa efectele sunt mai slabe decat cele ale morfinei. Toxicomaniile provocate de codeina sunt rare, deoarece este nevoie de doze foarte mari, administrate perioade lungi. Se foloseste ca tratament mai ales in calmarea tusei si ca analgezic.

Heroina

         Heroina, PCP (phencyclidine), afecteaza memoria, perceptia, puterea de concentrare si judecata si poate declansa comportament violent si psihoze. Este un stupefiant semisintetic, extras din morfina. Este o pudra a carei culoare variaza intre maro inchis si alb, avand miros specific, asemanator otetului. Cea mai populara forma este cea inchisa la culoare, care este vanduta in pachete mici de celofan sau folii sau in bilute din acelasi material. Este o substanta puternic toxicomanogena, actionand direct asupra sistemului nervos central.

         Cel mai periculos si care duce la dependenta cea mai puternica dintre narcotice este heroina. Constituie in multe tari o problema majora, nu numai pentru faptul ca duce extrem de rapid la dependenta si este foarte periculos, dar impreuna cu cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum spargeri, jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si intretine obiceiul.

         Efectul heroinei este puternic si riscurile sunt si mai mari daca se asociaza cu alte droguri, precum ar fi alcoolul. Efectele heroinei variaza si consumatorii gasesc dificil sa descrie si sa prezica ce se intampla sau se poate intampla odata ce s-au drogat. PCP poate cauza nebunie temporara, comportament violent si psihoza. Consumatorii vor fi adesea deziluzionati de capacitatile lor si de ceea ce pot sa faca. Ei cred ca pot face lucruri extraordinare. Au fost nenumarate situatii in care consumatorii de heroina au sarit de pe cladiri crezand ca pot zbura. Desi productia de heroina este ilegala in aproape toate tarile lumii, aceasta exista in continuare. Uneori poate nici nu este PCP, dar este tot o forma letala a acestui drog. Consumatorii nu pot fi niciodata siguri de ceea ce cumpara, asa ca de fiecare data isi risca viata. Drogurile ilegale sunt definite in termenii dati de formulele lor chimice. Pentru a ocoli aceste restrictii legale, chimistii care se ocupa cu asa ceva modifica structura moleculara a drogurilor interzise prin lege pentru a produce droguri similare. Aceste droguri pot fi chiar mai puternice decat cele pe care le copiau initial. DMA (ecstasy) este drog "imitatie" de care se abuzeaza. O intreaga familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroina sintetica. Cea mai reprezentativa dintre acestea este fentanyl-citratul, numit si “Alb de China”, care este de cateva ori mai puternic decat heroina si a cauzat multe victime printre dependenti, fiind folosit in acelasi mod ca si heroina.

         Cea mai folosita cale de administrare a heroinei este cea injectabila. Pudra poate fi inhalata sau fumata. Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ ace hipodermice, bile mici de bumbac pentru filtrare, apa si linguri, capace de sticla folosite pentru lichefierea heroinei. Accesoriile pentru inhalarea sau fumatul heroinei includ lame de ras, paie si pipe.                       

Efecte:

         Starea de "high" dureaza in mod obisnuit 4-6 ore. Sub influenta heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt cazute, apare depresie, apatie, descreste activitatea fizica si apare o stare de rau. Un consumator frecvent poate sa motaie sau aparent sa doarma si deseori isi scarpina sau atinge fata si nasul. Efectele heroinei constau si in diminuarea generala a activitatii respiratorii si cardiovasculare, diminuarea acuitatii vizuale precum si intr-o estompare a reflexelor pasive. Injectata intravenos, heroina poate provoca pneumonie si poate avea efecte secundare. Doze mai mari de heroina pot induce somn, voma si respiratie superficiala si incetinita, tegumente umede, convulsii, coma sau moarte..

Barbituricele

         Constituie o categorie de droguri derivate de la acidul barbituric, iar compusii pot avea o actiune de durata lunga, medie sau scurta. Derivatii barbiturici se prezinta de obicei, sub forma de capsule si comprimate, dar uneori sunt vandute si sub alte forme.

         Se folosesc adeseori pentru a amplifica efectul heroinei si pot da senzatia de destindere si de buna dispozitie, cu perioade de reactie mult mai mari decat de obicei. Renuntarea brusca la acest drog poate provoca chiar si decesul persoanei respective. Barbituricele au fost in trecut unele din cele mai folosite droguri ce deprima centrii nervosi. Au fost unele din cele mai raspandite medicamente prescrise pentru inducerea relaxarii si a somnului. Ele pot fi obtinute in mod legal, fiind prescrise de catre medic, sau de pe piata neagra.
 

Cele mai folosite barbiturice sunt:

Amobarbital

Ciclobarbital

Fenobarbital

Tiopental

Seconal

       

         Efectele fizice ale barbituricelor seamana cu cele ale intoxicatiilor alcoolice, vorbire greoaie si dezorientare.

        O supradoza poate duce la dilatarea pupilelor, respiratie superficiala, tegumente umede, slabire, puls accelerat, coma si moarte.

Tranchilizantele

        Sunt prescrise de catre medici in cazuri de anxietate sau tensiune nervoasa, iar in unele cazuri ca somnifer. Tranchilizantele majore se folosesc in tratarea unor tulburari mentale grave si sunt substante antipsihotice. Cu toate ca sunt destinate administrarii sub forma de pastile, narcomanii le injecteaza. Tranchilizantele diminueaza foarte mult activitatile care necesita concentrarea, pot duce la agresivitate. Atunci cand sunt asociate cu alcool pot sa duca chiar la moarte. Exemple de tranchilizante: diazepamul, medazepamul, meprobamatul, nitrazepamul, bromazepamul, oxazepamul. Chiar si sub forma de medicamente administrarea lor trebuie sa fie limitata in timp, deoarece dau dependenta fizica si psihica.

L.S.D.

         Este un drog halucinogen care actioneaza asupra sistemului nervos central, producand modificari ale dispozitiei si perceptiei, mergand pana la iluzii senzoriale si chiar halucinatii.  Efectul se poate intinde pana la pierderea contactului real si la schizofrenie. L.S.D.-ul se prezinta in mod obisnuit sub forma unui lichid incolor, inodor si insipid, sau sub forma de pudra casanta ori mici pilule si comprimate albe sau colorate.

Ecstasy

         Se mai gaseste si sub denumirea de "E", M.D.M.A. sau "X.T.C." si este sub forma de tablete sau capsule diferit colorate, care au imprimate pe ele figuri diferite (tauri, caini, delfini, trifoi, etc.) si rar sub forma de pulbere sau lichid, fiind un derivat al amfetaminelor.

         Efectul drogului, asa-numita "calatorie E" este descris de catre consumatori in termenii cei mai favorabili: modifica perceptia - in special a muzicii, confera o senzatie de fericire, armonie si afectiune. Acest drog provoaca distrugeri de lunga durata in creier  - prin lipsa acuta si persistenta de serotonina, terminatiile nervoase atrofiindu-se, in special in centrele senzoriale. Foarte periculoasa este asocierea acestui drog cu altele, precum  alcoolul sau L.S.D.

         Efectele pe termen scurt specifice pentru ecstasy sunt  senzatia de gat si gura uscate, transpiratie excesiva si crestere a presiunii sangelui pentru ca retine apa in organism. Tot consumand lichide, se produce "umflarea" celulelor, afectand astfel si creierul, iar moartea poate surveni imediat.  Drogurile in general, reduc senzatia de foame si oboseala si stimuleaza abilitatea de coordonare a corpului. Asa si ecstasy. Consumatorul se va simti relaxat si in completa armonie cu toti prietenii si cu tot ceea ce il inconjoara. Dupa acestea apare insa tahicardie, hipertensiune arteriala, varsaturi, coma cu convulsii, cu mare pericol pentru viata consumatorului.

         Supradoza: Consecintele supradozei la ecstasy n-au fost explorate in totalitate inca, dar surse sigure indica posibilitatea dereglarii activitatii inimii, temperatura corpului foarte ridicata, care duc la moartea consumatorului.

         Consumul frecvent si pe tremen indelungat poate conduce la stari de frica, panica si confuzie. Este unul din cele mai periculoase droguri.

Canabisul

         Din canabis (canepa indiana) se extrage hasisul si marijuana, substante cu efect identic. Hasisul este mai tare si se obtine din rasina acestei plante, iar marijuana din frunzele si florile plantei. Vorbim mai departe despre marijuana, aceasta avand vechime mai mare in folosire si consumul ei are simptomatologie identica cu consumul de hasis. 

         De-a lungul timpului marijuana a fost folosita in diferite culturi pentru schimbarea starii de spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a atinge o treapta mai inalta de constientizare. Efectele sale variaza de la marirea capacitatii creative, pana la provocarea experientelor mistice si la mentinerea ridicata a capacitatilor senzitive. Dupa alcool, marijuana este cea mai populara din asa numitele “droguri recreative”. Ea a mai fost folosita insa si in alte scopuri. In unele triburi primitive din America de Sud, Africa si India, “cannabis” sau canepa indiana a fost folosita in cadrul ceremoniilor religioase si in scopuri medicale. Minerii africani obisnuiau sa o foloseasca pentru a le usura munca dificila, iar jamaicanii o consumau la sfarsitul zilei pentru a le inlatura oboseala. Ca drog a fost utilizata in diferite parti ale lumii timp de secole, iar in Statele Unite mai ales in secolul XX.

        Prima mentionare scrisa apare intr-o carte de medicina intitulata ”Tratat despre plante”, in China secolului al II-lea i.Hr., unde era folosita ca anestezic inca de acum 5.000 de ani. Vechii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a controla spasmele musculare, pentru a calma durerea, cat si in tratarea indigestiei. Marijuana era folosita curent in medicina traditionala din Africa si Asia. In secolul al IX-lea, asirienii incepusera sa o foloseasca ca tamaie. In secolul al XIX-lea era folosita in tratarea spasmelor musculare, a durerilor de cap, a travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. Este inca folosita ca medicament in Orientul Mijlociu si in Asia.

Intrebuintarea medicala a marijuanei

        Canabisul si derivatele sale pot fi utile in tratarea glaucomului si a anumitor afectiuni oculare legate de nervul optic. Alta posibilitate de utilizare este legata de tratamentul starilor de greata si de voma, metoda asociata chimioterapiei in cazul pacientilor cancerosi. Alte medicamente recunoscute ca avand acest efect nu au fost la fel de eficiente. In 1973 cativa pacienti cu leucemie au fumat considerabil marijuana si au descoperit ca le reduce starea de greata si ca a actionat ca un veritabil stimulent pentru apetit. Scaderea apetitului si scaderea in greutate sunt probleme majore in tratarea pacientilor cancerosi. Canabisul a fost considerat ca o metoda de tratament si in cazurile de astm, anxietate, convulsii si depresii. Unii cercetatori au sugerat ca marijuana este si un relaxant muscular, un calmant pentru dureri si un agent ce lupta impotriva durerilor. Comitetul Institutului de Medicina considera ca potentialul terapeutic detinut de marijuana, canabis si derivatele acestora necesita cercetari ulterioare, in scopul de a le explora potentialul in cadrul tratamentelor medicale. Totusi, fara prescriptie medicala, potentialele daune asupra organismului depasesc calitatile cunoscute ale acestora.

Efectul marijuanei asupra corpului omenesc

         Dupa trei sau patru decenii de studii in acest domeniu, cercetatorii au gasit dovezi referitoare la efectele daunatoare ale fumatului asupra cailor respiratorii. Fumatul marijuanei este, de asemenea, nociv. Actul fumatului este legat de aparitia astmului, bronsitelor, emfizemelor, a afectiunilor cardiace si a numeroase forme de cancer, vizand in special plamanii. Fumatul este, de asemenea, legat de cresterea complicatiilor din timpul sarcinii si al travaliului. Un copil cu mama fumatoare poate avea o greutate mai mica la nastere decat copilul unei nefumatoare. Fumul tigarilor cu marijuana contine multe dintre substantele specifice fumului de tigari obisnuite, cum ar fi monoxidul de carbon si gudronul. Pe de alta parte insa, contine si alti ingredienti: marijuana are 50% mai mult gudron decat tutunul, fumul sau este inca si mai iritant si are un efect si mai puternic asupra cailor respiratorii superioare (sinusurile ssi laringele). De asemenea, irita si traheea si bronhiile si cu cat fumul este mai adanc tras in plamani si retinut la acest nivel mai mult timp, cu atat este mai mare si gradul de intoxicare. Fumul lezeaza celulele de la nivelul plamanilor responsabile cu apararea impotriva infectiilor. Este foarte posibil ca fumatul marijuanei, ca si cel al tutunului, sa cauzeze tumori maligne. Exista in marijuana ciuperci, bacterii, ierbicide si alte substante chimice care pot contamina planta insasi si dauna plamanilor sau altor organe. Ierbicidele pot afecta plamanii, inima, ficatul, glandele suprarenale, muschii, splina si cortexul (acea parte a creierului care "gandeste"). Munca inimii este ingreunata. Cresterea numarului de batai ale inimii si a presiunii sangelui poate fi comparatã cu aceea pe care o sufera o persoana aflata intr-o stare de stres extrem. Totodata, presiunea sangelui poate scadea pana la valori anormale. Are loc cresterea nivelului de monoxid de carbon si descresterea nivelului de oxigen. Marijuana afecteaza, de asemenea, si sistemul imunitar care protejeaza organismul de infectii. S-a mai descoperit ca aceasta interfereaza cu celulele care joaca un rol important in lupta impotriva virusilor si cancerului. Folosita ocazional, marijuana poate stimula sau inhiba performantele sexuale, dar utilizatorii frecventi se plang de o descrestere a apetitului sexual. Numarul spermatozoizilor descreste si mobilitatea le este diminuata, ceea ce poate avea importante efecte in fertilitate. Marijuana poate afecta sistemul endocrin care controleaza hormonii si metabolismul si poate genera afectari cromozomiale cu aparitia de boli congenitale la copii. Este stiut ca marijuana cauzeaza modificari asupra chimismului creierului.

          Fumatul marijuanei are un spectru larg de implicatii si la nivelul comportamentului si starilor afective. Ea impiedica coordonarea miscarilor, pierderea abilitatilor si a functiilor perceptuale si senzoriale. Rapidele schimbari de stare pot produce scurte perioade de anxietate, confuzie sau chiar forme asemanatoare nebuniei. In concluzie marijuana este un drog care nu trebuie folosit nici macar accidental.

Dependenta de marijuana

          O serioasa amenintare cauzata de utilizarea repetata a oricarui tip de drog, inclusiv marijuana, este folosirea abuziva a acestuia. Cei ce abuzeaza de un drog sunt aceia care nu numai ca il folosesc in mod curent, ci cred ca nu pot trai fara el. Aceasta stare este numita “dependenta”. O persoana care abuzeaza de marijuana sau de oricare alt drog, actioneaza in general astfel datorita unor probleme de natura psihologica. Abuzul de marijuana trebuie tratat in acelasi fel ca in cazul abuzului de oricare alt drog: cu suport psihologic din partea unui personal calificat, cat si din partea familiei si prietenilor. In timp ce unii consumatori de marijuana sunt deschisi in a admite acest lucru, cei mai multi il ascund. Este mult mai usor de recunoscut un prieten sau o ruda consumatoare de marijuana, deoarece putem mult mai usor observa schimbarile de comportament.

Produsele din canabis:

-marijuana

-hasisul

-uleiul de hasis.

Canabisul afecteaza:

-memoria de scurta durata

-logica

-abilitatea de miscare

-abilitatea de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul, manuirea diverselor aparate.

      Canabisul este periculos cand este combinat cu alte droguri, cum este alcoolul. Efectele canabisului sunt intensificate deseori intr-un mod imprevizibil in aceste combinatii. Desi de cele mai multe ori consumatorii de canabis trec la consumul altor droguri, aceasta nu este o regula.             

Dozele mici  pot cauza:

-absenta inhibitiilor

-scaderea capacitatii de concentrare

-cresterea frecventei cardiace

-injectarea ochilor

-calmare, stare de visare si relaxare

-cresterea apetitului

-tendinta de a vorbi si a rade mai mult decat in mod obisnuit

-pierderea capacitatii de coordonare

-concentrarea atentiei spre un singur lucru, ignorand totul in jur.

 Dozele mari  pot cauza:

-detasarea de realitate

-schimbatoare fluctuatii rapide ale starii afective: de la sentiment de incantare la anxietate sau panica

-imagini inselatoare

-pierderea identitatii

-fantezii, halucinatii sau imagini distorsionate.

Canabisul si sarcina

       Multe dintre droguri afecteaza fatul, de aceea este recomandat sa nu se foloseasca droguri in timpul sarcinii. Exista dovezi ca este corelatie intre consumul de canabis la femeia gravida si greutatea scazuta la nastere a fatului.

Toleranta si dependenta

       Consumul frecvent al unor doze mari de canabis poate produce o toleranta moderata. Toleranta inseamna ca o persoana are nevoie de doze mai mari de drog pentru a ajunge la aceleasi efecte pe care le avea folosind cantitati mai mici.

       Consumatorii de canabis pot avea o diversitate de probleme de sanatate, sociale, legale, financiare si de comunicare cu ceilalti, devenind dependenti de canabis, ceea ce poate duce la fenomene de sevraj moderate, care constau de obicei in simptome asemanatoare gripei.

       Numai un procent redus din utilizatori devine dependent de canabis, dar cei care nu sunt dependenti, pot deveni in timp.

       Putini din cei care consuma in mod ocazional pot sa-si deterioreze in mod serios sanatatea.     

Efecte pe termen lung:

-cresterea riscului de aparitie a bronsitei

-cancer pulmonar (tendinta de a retine fumul adanc in plamani, mai mult decat un fumator obisnuit poate fi mai daunatoare la utilizatorii sistematici de canabis)

-schimbarea motivatiei - pierderea energiei si a interesului pentru alte activitati

-scaderea puterii de concentrare, a memoriei si capacitatii de invatare - aceste efecte pot dura cateva luni dupa ce s-a renuntat la consumul de canabis, ele fiind reversibile

-interferenta cu producerea de hormoni sexuali - scade apetitul sexual, cantitatea de sperma si ciclul menstrual devine neregulat

-perturbari psihice - pot apare episoade scurte de comportamente psihotice, uneori in forme grave.

Solventi, gaze volatile, inhalanti

         Sunt substante organice ( de obicei hidrocarburi ) volatile:

- solventi din componenta adezivilor, lacurilor si vopselelor;

- lichide folosite pentru curatat: neofalina, benzen, acetona);

- benzina;

- gazul folosit la umplerea brichetelor.

         Metodele de drogare cu aceste substante sunt diverse:

- prin aspirarea vaporilor dintr-o punga de plastic ("aurolaci");

- prin imbibarea unei tesaturi in acele substante, apoi aplicarea tesaturii pe nas si gura.

        Efectul este imediat si este asemanator bauturilor alcoolice.

        Efectele dorite de consumatori sunt: relaxare, euforie, stare de bine, de desprindere de realitate, de putere, inlaturarea senzatiei de foame sau frig.

         Efectele nocive sunt mai numeroase. In cazul unei intoxicatii acute, pot sa apara urmatoarele simptome: inflamarea gatului, alergii cutanate in jurul gurii, nasului sau pe obraji ( datorita actiunii toxice a solventilor asupra tegumentelor), alergii la nivelul cailor respiratorii, manifestate prin tuse, stranut, rinoree; greata, varsaturi, dureri de cap, lipsa de coordonare motrica si in vorbire, halucinatii, confuzie mentala, culminand cu lesin, deces prin stop cardiac sau sufocare ( cei care lesina pot varsa, aspirand varsaturile in plamani, asa numitul sindrom Mendelson sau pneumonie de aspiratie si astfel pot muri sufocati). Pe termen lung, inhalarea de gaze volatile produce toxicitate la nivelul tuturor organelor, cat si scadere in greutate, tulburarari psihice grave, deteriorare intelectuala si de comportament.

TOXICOMANUL este persoana care consuma in mod regulat droguri.

SUPRADOZA inseamna introducerea in organism a unei cantitati de substanta mai mare decat poate suporta acesta si care poate produce moartea.

EFECTELE drogurilor depind de:

- doza administrata;

- modul de administrare;

- persoana care consuma;

- experientele anterioare.

DEPENDENTA DE DROGURI

        Dependenta de droguri reprezinta o utilizare compulsiva a acestora pana la punctul in care utilizatorul nu are alta alegere decat sa continue sa le foloseasca. Acest fenomen a avut loc, intr-o anumita masura, de-a lungul intregii istorii, dar practicile agricole moderne, imbunatatirea accesului la droguri si progresele din biochimie au exacerbat dimensiunile problemei in secolul XX, odata cu introducerea formelor purificate ale agentilor biologici activi si odata cu sinteza unor substante necunoscute pana atunci, cum ar fi metamfetamina si gamma-hidroxibutiratul(GHB).

        Capacitatea drogurilor de a creea dependenta variaza de la substanta la substanta si de la individ la individ. Droguri cum ar fi codeina sau alcoolul, de exemplu, necesita in mod tipic mai multe expuneri pana a produce dependenta comparativ cu altele cum ar fi heroina sau cocaina. De asemenea, pentru o persoana cu predispozitie psihologica sau genetica la dependenta este mult mai usor sa devina dependenta.

         Dependenta de droguri are doua componente: dependenta fizica si dependenta psihologica. Dependenta fizica apare atunci cand drogul a fost utilizat in mod regulat si organismul s-a obisnuit cu efectele sale. Persoana trebuie sa continuie sa-si administreze drogul pentru a se simti normal, iar daca intrerupe administrarea vor apare simptome de sevraj. Dependenta psihologica apare atunci cand, dupa utilizarea repetata a drogului, si mintea utilizatorului se ataseaza emotional de efectele pe care acesta le produce, fie ele producerea de placere sau atenuarea durerii, si nu se mai simte in stare sa functioneze fara drog. In absenta administrarii drogului apare o necesitate imperioasa, adesea determinata sau amplificata de stress. O persoana dependenta poate prezenta doar unul din cele doua tipuri de addictie, dar cel mai adesea le prezinta pe ambele.

Bazele dependentei

        Oamenii de stiinta au ajuns de multa vreme la concluzia ca exista o baza biologica pentru dependenta de droguri, dar mecanismele exacte de aparitie au fost abia recent identificate. Se considera ca substantele cu caracter addictiv produc dependenta utilizatorului prin modificarea functiilor de recompensa ale creierului, localizate in sistemul dopaminergic mezolimbic -acea parte a creierului care perpetueaza anumite comportamente cum ar fi aportul alimentar, activitatile sexuale, efortul fizic si relatiile sociale. Substantele cu caracter addictiv, prin mijloace variate si in diferite grade, fac ca sinapsele acestui sistem sa prezinte un exces de dopamina ducand la aparitia a scurte episoade euforice.

        Desi acestea dureaza doar cateva minute, se produce si un efect mai de durata la nivelul creierului. Semnalele dopaminergice care apar in mod normal in cadrul sistemului de recompensa conduc la activarea proteinelor destinate sa potoleasca reactia initiala si intretin o dorinta permanenta de a continua comportamentul responsabil. Substantele addictive produc o eliberare de dopamina mai mare decat normalul, si ca urmare reactiile subsecvente ale creierului sunt mult exagerate. Cortexul amigdalian, hipocampic si frontal asociza utilizarea drogurilor cu placerea intensa si starea de bine; o asociere care este intarita cu fiecare noua expunere, si care, cu timpul, ajunge sa domine gandurile si dorintele normale. Cand nevoia de a consuma drogul nu mai poate fi controlata, utilizatorul este considerat dependent.