Procla, sotia lui Pilat si vita de vie

In apocriful analizat mai sus (Condamnarea lui Pilat), se vorbeste despre Procla, sotia lui Pilat, care crezuse in Mantuitorul si careia Dumnezeu i-a luat sufletul odata cu moartea sotului ei. Paradosis Pilati nu lamureste insa imprejurarile in care Procla a fost adusa sa creada in puterea divina a Mantuitorului. Explicarea acestui moment important din viata Proclei, pus in legatura cu vita de vie, o aflam intr-un vechi text romanesc despre care a mai fost vorba pana acum: Intrebari si raspunsuri.

Acest mozaic de legende apocrife, tradus din limba slava, inainte de jumatatea secolului al XVII-lea, ne povesteste ca atunci cand Pilat a purces la locul rastignirii ca sa ia ultimele masuri, a sfatuit pe sotia sa sa nu vie acolo. Procla insa nu l-a ascultat, ci imbracandu-se cu o "plasca" (o rochie), s-a dus pe ascuns sa priveasca de departe, dorind mai ales sa afle daca Hristos nu este cumva din neamul ei.

Cand ostasii L-au impuns pe Hristos cu sulita, a tasnit sangele departe si a stropit rochia Proclei. Aceasta, temandu-se de Pilat, a alergat acasa si s-a straduit zadarnic sa spele sangele care se intinsese peste toata haina. Neavand incotro, se duse repede in gradina si sapand sub un piersic isi ingropa acolo rochia. Indata rasari din sange o vita care facu struguri, spre marea mirare a Proclei, care nu se mai indura sa plece de acolo.

In rastimp, sosi si Pilat si intreba roabele: "Unde este doamna?". O cautara si  "aflara acolo, in vie, goala; si vazura si struguri minunati cat nu se putea gasi intr-alt chip".

Obarsia legendei trebuie cautata in Sfanta Scriptura. Mantuitorul Insusi, intr-o frumoasa alegorie, S-a asemuit cu vita: "Eu sunt vita, voi sunteti mladitele. Cine ramane intru Mine si Eu intru El, acela aduce roada multa, caci fara Mine nu puteti face nimic..." (Ioan 15,5). Iar in scena Cinei de taina (Matei 28,26-29), ......citatul din sf scrip........

Legenda apocrifa a Proclei este aceea pe care d. Al. Rosetti, in studiul sau despre colinele religioase la romani (Analele Academiei Romane, mem. sect. lit. s. II, t. XL, 1920, p.48), o banuia ca prototip al ciclului de colinde despre grau, vin si mir, dar care nu se cunostea inca pana acum in literatura scrisa. Legenda a avut intr-adevar resfrangere in traditiile, in arta si in literatura orala a poporului.

Iata, de pilda, cateva credinte populare in care via este pusa in legatura cu sangele ce a curs din coasta Domnului Hristos:

"Poama (strugurele) s-a facut din sangele Domnului Hristos, cand L-au rastignit pe Cruce; din sangele ce a curs, a crescut via" (Botosani)... "Poama, daca vei lucra 7 ani un pogon de vie, fara sa sudui niciodata in ea, cum e via: ca te zgarie, te tai, dar sa nu zici nimica, atunci Dumnezeu iti iarta pacatele, te duci drept la cer. Daca-i sangele Domnului Hristos!" (Ion David, Botosani). Voronca, Datinele si credintele poporului roman, I, 1903, p. 901.

Poate tot de aici vine si credinta ca "spre anul nou, cand se deschide ceriul, toate apele se prefac in vin" (ibidem, p. 900).

Credinta ca „din sangele Domnului Hristos, cand L-au rastignit pe Cruce” a iesit vita de vie cu strugurii a fost ilustrata si in iconografie. Intr-o frumoasa icoana zugravita pe sticla, in Transilvania, in vremurile noastre chiar, gasita in satul Drăguş (judeţul Făgăraş) în o mulţime de exemplare şi păstrată acum în Muzeul seminarului de sociologie, etica si politica al Facultatii de Litere din Bucuresti (sub directia prof. D. Gusti), ni se infatiseaza Mantuitorul, cu Crucea la spate. Din coastele Lui cresc coarde de viţă, încărcate de ciorchini de struguri.

Aceste scene iconografice, inspirate in parte si din legenda Proclei, ne lumineaza si sensul mai adanc al unui ciclu intreg de colinde care au ca tema cearta pentru intaietate intre floarea graului, floarea mirului si floarea vinului.

Sursa: N. Cartojan, Cartile populare in literatura romaneasca, Vol II - Epoca influentei grecesti, Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1974, p. 113-116

Procla, sotia lui Pilat si vita de vie

11:05:00 a.m.  Biblioteca Academiei Romane, Cultura si Istorie, Documente Istorice, Manuscrise apocrife,Procla sotia lui Pilat si vita de vie  No comments

In apocriful analizat mai sus, se vorbeste despre Procla, sotia lui Pilat, care crezuse in Mantuitorul si careia Dumnezeu i-a luat sufletul odata cu moartea sotului ei. Paradosis Pilati nu lamureste insa imprejurarile in care Procla a fost adusa sa creada in puterea divina a Mantuitorului. Explicarea acestui moment important din viata Proclei, pus in legatura cu vita de vie, o aflam intr-un vechi text romanesc despre care a mai fost vorba pana...

CITESTE MAI MULT

Condamnarea lui Pontiu Pilat de catre Cesarul Romei

9:32:00 a.m.  Biblioteca Academiei Romane, Condamnarea lui Pontiu Pilat, Cultura si Istorie, Documente Istorice, Manuscrise apocrife  No comments

Mai veche decat apocriful precedent este scrisoarea lui Pilat catre Tiberiu (sau Claudiu), Cesarul Romei, care ni s-a pastrat sau incorporata in versiunea latina a Evangheliei lui Nicodim, sau adaugata la sfarsit, in versiunea greceasca, sau independent de Evanghelia lui Nicodim, ca un opuscul de sine statator. De scrisoarea lui Pilat catre Cesarul din Roma prin care-l vesteste de condamnarea Mantuitorului in urma staruintelor norodului...

CITESTE MAI MULT

Sentinta lui Pilat din Pont

9:31:00 a.m.  Biblioteca Academiei Romane, Cultura si Istorie, Documente Istorice, Manuscrise apocrife, Pustia Carantaniei, Sentinta lui Pilat din Pont  No comments

Este un apocrif relativ modern, poate de aceea nu si-a gasit loc in culegerile de scrieri apocrife editate de Fabricius, Tischendorf, Thilo. Chiar in titlu se spune ca a fost descoperita - in unele versiuni - in 1400, in altele, in 1580. Gaster n-o cunoaste in literatura romaneasca decat din textul modern, tiparit la un loc cu Minunile sfantului Sisoe. Asupra originalului, el face urmatoarea presupunere: "In literatura romaneasca pretinde...

CITESTE MAI MULT

Disputa lui Iisus cu Satana

9:23:00 a.m.  Biblioteca Academiei Romane, Cultura si Istorie, Disputa lui Iisus cu Satana, Documente Istorice,Manuscrise apocrife, Pustia Carantaniei  No comments

Aceasta legenda se pastreaza in Biblioteca Academiei Romane in codicele nr. 130, f.93. manuscriptul de origine ardeleneasca a fost daruit Academiei de V. Mangra in 1895 si dateaza din sec. XVIII. Legenda, care este o copie dupa un text mai vechi poarta titlul: "Invataturi can(d) s-au pricinuitu S[tanacu Dumnezeu". Punctul de plecare al acestei legende apocrife este un fragment din Evanghelia lui Matei (cap.4, 1-12), care povesteste ca, dupa...

CITESTE MAI MULT