Ultimul indemn al parintelui Vichentie Malau inainte de moartea sa

Înainte de plecarea sa în Banat, au venit la bătrânul (Părintele Vichentie Mălău) doi ucenici - ieromonahul Climent și monahul Cleopa - și cu multe lacrimi i-au zis:

- Preacuvioase părinte, în curând vei pleca de la noi și nu ne vom mai vedea în viața aceasta. Spune-ne ultimul cuvânt de folos.

Iar părintele Vichentie, punându-și mâna pe grumazul părintelui Cleopa și cu cealaltă lovind ușor în masă, a zis:

- Ascultă, mata, părinte Cleopa, ascultă ce-ți spune popa. Iată ultimul meu cuvânt: răbdare, răbdare, răbdare! Și când ți se va părea matale ca ai gătit-o, ia-o din nou de la capăt: răbdare, răbdare, răbdare!

- Dar până când, părinte Vichentie?

- Până la ușa mormântului! Apoi, dragii mei, vom merge noi acolo în grădina raiului. Și acolo cântă păsări așa de minunat! Și sunt copaci cu flori și fructe de aur! Și pajiști care veșnic înfloresc. Și sunt izvoare cu ape limpezi! Acolo vom vedea cetele sfinților. Acolo vom auzi cântările îngerilor. Acolo vom petrece în veci cu Domnul. Deci, frații mei, acolo în rai să ne întâlnim!

Părintele Vichentie Mălău

1887 - 1945

Sursa: Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, Neamț, 2005, p. 575

Fotopateric. Chipuri Smerite Din Manastirea Secu - Ieromonah Hrisostom Filipescu