Ce prinoase/daruri se aduc la Sfantul Altar

Pe vremea cand eram elev la seminar, ajutam la Catedrala din Falticeni ca paraclisier. La o Sfanta Liturghie a participat si Parintele Alexandru Argatu de la Boroaia. La sfarsitul slujbei, oamenii trimiteau la altar prinoase. Printre prinoasele trimise a fost si un platou cu paine si sunca presata. Parintele Alexandru Argatu a facut o remarca care m-a mirat la vremea aceea. El a zis ca la altar nu se aduce carne ca prinos.

Oamenii aduc tot felul de daruri la altar din toata inima lor. Trebuie sa se stie insa foarte clar care sunt randuielile bisericesti care trebuiesc respectate! Sunt mai multe canoane bisericesti care spun:

"Daca vreun episcop sau vreun presbiter (preot), contrar randuielii Domnului despre jertfa, ar aduce la altar alte lucruri, afara de spice de grau nou ori struguri la vreme potrivita -  fie miere, fie lapte, fie, in loc de vin sichera mestesugita (alte bauturi alcoolice), fie pasari, fie animale, fie legume -, sa se cateriseasca (sa se opreasca de la slujirea preoteasca). Sa nu fie deci ingaduit a se aduce altceva la altar decat untdelemn (ulei) pentru candela si tamaie la vremea sfintei aduceri inainte".

(cf. 3 ap.; 28, 32, 57, 99 Trulan; 37 Cartagina)

Prin urmare la altar se aduc strict prinoase care vor fi folosite la savarsirea sfintei liturghii: vin pentru sfanta impartasanie, ulei pentru candele, prescura pentru sfanta impartasanie si pentru anafora. Apare acum intrebarea: celelalte prinoase nu sunt primite?

Sunt primite, dar nu la sfantul altar. Iata ce spun canoanele:

"Toate celelalte roade (produse) sa se trimita ca parga episcopului si presbiterilor acasa, iar nu la altar. Si este clar (de inteles) ca episcopul si presbiterii le vor imparti diaconilor si celorlalti clerici".

(3, 38, 41 ap.; 7, 8 Gang.; 37 Cartag.; 8 Teofil Alex.;)

Astazi nu toti credinciosii mai aduc aceste daruri la biserica. De aceea, s-a impamantenit obiceiul sa se puna bani la pomelnic. Cu acesti bani, preotul si ceilalti slujitori trebuie sa se chiverniseasca cu cheltuielile bisericii dar si cu cele familiare. Preotul trebuie sa se intretina cu ce castiga la biserica. Canoanele opresc de la slujire preotii care se indeletnicesc cu afaceri sau alte griji lumesti precum: camataria, administrarea unor bunuri publice, arendarea, tutela, curatela, apoi ocuparea demnitatilor sau functiilor publice (cf. 20, 81, 83 ap.; 3, 7 IV ec.; 10 sin. VII ec.; 16 Cartag.; 11 sin. I - II). Trebuie de remarcat faptul ca in vechime episcopii erau casatoriti. Celibatul episcopilor se va impune prin sinodului Trulan din anul 692.

Iordachescu Constantin