Treptelor de dezvoltare psihilogica a gravitatii păcatului după Sf. Nicodim Aghioritul:

1. Înfăptuirea aparentă a binelui - când face cineva binele dar nu și bine, adică nu cu scop bun, ci amestecă binele cu răul 

2. Încercarea sau începutul de a săvârși binele, fără însă a-l săvârși 

3. Tentațiile sau mrejele păcatului - omul se lasă în împrejurări în care poate săvârși păcatul

4. Omul ia contact voit cu aceste împrejurări 

5. Se dă o luptă între glasul conștientei și tentații 

6. Cedarea în fața tentației și consimțământul de a păcătui 

7. Preocuparea de a păcătui 

8. Săvârșirea păcatului 

9. Repetarea păcatului 

10. Deprinderea păcatului - omul păcătuiește vrând- nevrând 

11. Pierderea nădejdii în mila lui Dumnezeu - căderea im deznădejde 

12. Sinuciderea

Într-o economie în care controlul pieței este considerat a fi deasupra guvernelor, piețele și instituțiile financiare joacă un rol semnificativ în determinarea direcției și funcționării economiei, iar guvernele au o influență mai limitată sau mai mică asupra acestui proces. Iată câteva aspecte-cheie pentru a înțelege acest fenomen:

1. **Dereglementarea:** Politicile neoliberale promovează dereglementarea piețelor, adică eliminarea sau relaxarea restricțiilor și regulilor impuse asupra activităților economice. Aceasta permite pieței să funcționeze mai liber, fără intervenția guvernului în termeni de reglementare și control.

2. **Privatizarea:** Neoliberalismul susține privatizarea, adică transferul proprietății și controlului asupra unor sectoare sau servicii publice către sectorul privat. Aceasta implică adesea o implicare mai mică a guvernului în gestionarea și furnizarea acestor servicii, iar sectorul privat devine responsabil pentru luarea deciziilor economice.

3. **Liberul schimb:** Politicile neoliberale promovează liberul schimb și integrarea economică la nivel global. Aceasta înseamnă eliminarea sau reducerea tarifelor comerciale și a altor obstacole în calea comerțului internațional, permițând pieței să controleze fluxurile de bunuri și capital la nivel mondial.

4. **Influența instituțiilor financiare internaționale:** Instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Organizația Mondială a Comerțului, pot exercita o puternică influență asupra politicii economice a statelor, impunând condiții și politici în schimbul asistenței financiare sau a accesului la piețele globale.

Prin aceste mecanisme, puterea economică și deciziile strategice sunt adesea dictate de piețe și de interesele financiare, în timp ce guvernele pot fi limitate în capacitatea lor de a reglementa și de a interveni în economie. Acest lucru poate ridica întrebări despre democrație, suveranitate națională și echitate economică.

Iată câteva exemple care ar putea clarifica conceptul de control al pieței asupra guvernelor:

1. **Reglementarea industriei financiare:** În timpul crizei financiare din 2008, guvernele au fost adesea limitate în capacitatea lor de a reglementa și de a controla instituțiile financiare, care au avut un rol semnificativ în cauzarea crizei. Aceste instituții financiare, precum băncile și companiile de asigurări, au avut o influență puternică asupra piețelor financiare și au exercitat presiuni pentru a menține dereglementarea și autonomia lor.

2. **Acordurile comerciale internaționale:** Multe acorduri comerciale internaționale, cum ar fi Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA) sau Acordul Comercial Trans-Pacific (TPP), au eliminat sau redus tarifele comerciale și alte obstacole pentru comerțul internațional. Aceste acorduri au fost negociate și impuse în mare parte de către piețe și instituții financiare, iar guvernele au fost adesea obligate să le accepte și să le implementeze în ciuda opoziției interne.

3. **Imixtiunea instituțiilor financiare internaționale:** În schimbul asistenței financiare sau a împrumuturilor, instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială sau Fondul Monetar Internațional, impun adesea condiții și politici economice strict reglementate statelor beneficiare. Aceste condiții pot include reforme structurale, privatizarea unor sectoare ale economiei și reducerea cheltuielilor guvernamentale, iar guvernele sunt adesea constrânse să le accepte și să le implementeze.

Aceste exemple ilustrează modul în care piețele și instituțiile financiare pot exercita o influență semnificativă asupra politicilor guvernamentale și economice, limitând astfel puterea și capacitatea guvernelor de a controla sau reglementa schimburile economice și fluxurile de capital.

Globalizarea este un proces complex prin care interconectarea și interdependența între țări, economii, culturi și oameni din întreaga lume devin tot mai profunde și tot mai extinse. Aceasta implică schimbul rapid de informații, bunuri, servicii, tehnologii și idei la nivel global, precum și interacțiunile sociale, economice și politice care rezultă din aceste schimburi.

Iată câteva exemple concrete de globalizare:

1. Comerț internațional: Produsele sunt fabricate într-o țară și vândute în altele. De exemplu, telefoanele mobile sunt asamblate în China și apoi vândute în întreaga lume.

2. Migrația forței de muncă: Oamenii se deplasează dintr-o țară în alta în căutarea locurilor de muncă sau a unor oportunități mai bune. De exemplu, mulți oameni din țările în curs de dezvoltare migrează către țările dezvoltate pentru a lucra în domenii precum construcția sau serviciile.

3. Comunicații și tehnologie: Tehnologia a făcut posibilă comunicarea instantanee și accesul la informații în întreaga lume. De exemplu, internetul permite oamenilor să comunice și să colaboreze cu persoane din alte țări fără a fi nevoie să se deplaseze fizic.

4. Cultura și divertismentul: Filmele, muzica și alte forme de divertisment circulă la nivel global, influențând gusturile și preferințele culturale ale oamenilor din întreaga lume. De exemplu, filmele și serialele americane sunt urmărite pe scară largă în țări din toate colțurile globului.

5. Creșterea mobilității: Oamenii călătoresc din ce în ce mai mult în scopuri profesionale, educaționale sau de agrement, ceea ce poate duce la întâlniri interculturale și la schimburi interpersonale

Aceste exemple ilustrează modul în care globalizarea afectează diferite aspecte ale vieții noastre în societatea contemporană.

Globalizarea aduce cu sine și unele efecte negative, printre care se numără:

1. Disparități economice: Deși globalizarea poate stimula creșterea economică în unele țări, poate accentua și inegalitățile economice între țări și în interiorul acestora, lăsând unele populații în urmă și favorizând altele.

2. Pierderea locurilor de muncă: Globalizarea poate duce la relocarea sau externalizarea locurilor de muncă către țări cu costuri mai reduse de producție, ceea ce poate duce la pierderea locurilor de muncă în țările dezvoltate sau la presiunea asupra salariilor și condițiilor de muncă.

3. Dezvoltare nesustenabilă: Unele practici economice globale pot duce la exploatarea excesivă a resurselor naturale și la degradarea mediului înconjurător, punând în pericol viabilitatea așezărilor umane și a ecosistemelor.

4. Omogenizarea culturală: În timp ce globalizarea permite schimbul rapid de cultură și idei, există și riscul ca aceasta să ducă la o omogenizare culturală, cu pierderea diversității culturale și a tradițiilor locale în favoarea unei culturi dominante sau globale.

5. Dependenta excesivă de piețele globale: Multe țări în curs de dezvoltare devin dependente de exporturile lor pentru a-și menține economiile. Această dependență poate deveni problematică atunci când prețurile pe piețele internaționale fluctuează sau când există perturbări în lanțurile de aprovizionare globale.

6.Comercializarea și exploatarea sexuală: Globalizarea poate contribui la creșterea industriei sexuale și a turismului sexual, dar și la exploatarea sexuală și traficul de persoane. Aceste fenomene pot avea impacte negative asupra sănătății și drepturilor sexuale ale indivizilor implicați.

Acestea sunt doar câteva dintre efectele negative ale globalizării, iar abordarea lor necesită o atenție sporită din partea comunității internaționale pentru a minimiza impactul negativ și pentru a promova o globalizare mai echitabilă și sustenabilă.

Din punct de vedere religios, globalizarea poate avea atât efecte pozitive, cât și negative:

Efecte pozitive:

1. Schimbul de idei și practici religioase: Globalizarea facilitează interacțiunea și schimbul între diferite culturi și religii, ceea ce poate promova înțelegerea și toleranța religioasă.

2. Creșterea conștientizării: Oamenii au acum acces mai ușor la informații despre diverse tradiții religioase din întreaga lume, ceea ce poate duce la o mai bună înțelegere a diversității religioase și a valorilor culturale asociate.

3. Solidaritate și colaborare inter-religioasă: Globalizarea poate stimula cooperarea între diferite comunități religioase în proiecte umanitare, sociale sau ecumenice.

Efecte negative:

1. Secularizare și pierderea identității religioase: În unele cazuri, globalizarea poate duce la o scădere a influenței religiei în viața cotidiană și la o pierdere a tradițiilor și identității religioase în fața influențelor culturale și sociale globale.

2. Confruntări și conflicte religioase: Interacțiunea intensificată între diferite religii poate duce și la tensiuni, conflicte și confruntări, mai ales atunci când valorile și practicile religioase se ciocnesc sau sunt percepute ca amenințări de către alte comunități religioase.

3. Comercializarea și trivializarea religiei: Globalizarea poate duce și la comercializarea și trivializarea aspectelor religioase, atunci când acestea devin subiecte de consum sau de divertisment, pierzându-și înțelesul profund și sacru.

În concluzie, globalizarea poate avea diverse efecte asupra dimensiunii religioase a societății, iar modul în care aceste efecte se manifestă depinde de contextul cultural, social și istoric specific fiecărei comunități religioase.