12/11/2016

Programul iconografic in pictura bisericeasca




Pictura bisericeasca este o arta deosebita de picture profana (nereligioasa). Ea nu este o simpla copies au fotografie a realitatii, nu este deci o arta realista.
Arta bisericeasca se deosebeste fundamental de cea profana atat prin scopul si menirea ei, cat si prin formele sau mijloacele ei de realizare. Ea este o arta religioasa, o arta pusa in serviciul Bisericii si al ideii crestine, si mai ales al cultului divin. Picture bisericeasca n-a urmarit sa satisfaca gustul sau sentimentul esthetic al credinciosilor, n-a avut o functie sau intentie pur decorativa; ea a izvorat, mai ales la inceputul existentei Bisericii, dintr-un profund sentiment religios, exprimat in formele si culorile artei de mesteri anonimi sau de pictori celebri, ei insisi profund religiosi. Acestia au cautat sa ilustreze, in imagini, istoria vietii crestine, continutul cartilor sfinte, invatatura de credinta a Bisericii, ceremoniile cultului sacru s.a.m.d., servind astfel conceptiile religioase si scopurile generale ale Bisericii.
Icoanele si pictura religioasa de pe peretii bisericilor, in ansamblul ei, au avut intai de toate un rol instructiv si educativ. Biserica a facut din ele un mijloc de invatatura si de educatie crestina.
Pictura bisericeasca in general, dar mai ales cea ortodoxa, este prin definitie simbolica; ea exprima o idee, o intentie, un inteles, un continut launtric, pe care ni-l explica stiinta iconografiei.
Pictura bisericeasca nu s-a facut la intamplare, ci dupa anumite reguli, pe care vechii zugravi le-au asternut in scris, in manuale numite Erminii (calauze) de zugravire.  Aceste erminii cuprind reguli care arata zugravilor care scene sau chipuri sfinte se pot zugravi in altar, naos, pronaos si in afara bisericii asa incat decorul pictural al oricarei biserici sa alcatuiasca in intregimea lui o carte sau un ansamblu unitar si logic, inspirat si calauzit de o idee centrala, coordonatoare.
Acest program sau tipic iconografic nu a fost fix si uniform in cursul timpului. El s-a format cu incetul si a variat dupa epoci, potrivit cu evolutia arhitecturii religioase, cu ideile sau curentele teologice (dogmatice) care au framantat cugetarea crestina. Astfel, intr-un fel se picta o bazilica crestina din sec IV – VI si intr-alt fel o biserica ortodoxa din sec. XIV.
Programul iconografic a evoluat paralel cu dezvoltarea cultului sfintilor, cu discutiile si controversele dogmatice, cu dezvoltarea randuielii Liturghiei (ilustratia troparelor si a imnenlor liturgice), cu traditia religioasa specifica fiecarui popor sau fiecarei regiuni. De exemplu, in cuprinsul B.O.R., intr-un fel se prezinta decorul iconografic al bisericilor din Transilvania si in alt fel al bisericilor din Muntenia si Moldova. Programul iconografic a tinut seama si de dimensiunile locasului bisericesc  si de destinatia lui. Intr-un fel se picteaza o biserica modesta de parohie, intr-alt fel o catedrala, intr-alt fel o biserica manastireasca sau un paraclis de curte domneasca (ex: biserica Sf. Nicolae de la Curtea de Arges), intr-alt fel o biserica de cimitir sau necropola, unde nadejdea invierii, deci iconografia Evangheliilor Invierii, joaca rolul principal.
Izvorul de inspiratie preferat al picturii bizantine a fost indeosebi Liturghia si Evangheliile canonice, iar pentru Orient chiar apocrifele.

Reguli de pictura bisericeasca:

a)      ALTARUL
-          incaperea cea mai sfanta si mai tainica a bisericii
-          locul unde se impreuna Biserica pamanteasca cu cea cereasca
-          se zugraveste astfel:
·            sus pe bolta – Maica Domnului cu pruncul ca imparateasa a cerului
·            pe pereti chipurile sfintilor care au avut un rol important in alcatuirea Sfintei Liturghii si au fost slujitori ai altarului: Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie cel Mare sau dialogul, diaconi slujitori: Sf. Stefan Arhidiaconul, Laurentiu, s.a.
·            Mai sus – scene din Vechiul Testament si Noul Testament: impartasirea apostolilor, liturghia cereasca, Cina cea de Taina, Cina de la Emaus, Altarul Legii Vechi, etc.

b)      NAOSUL
-          rezervat credinciosilor
-          se zugraveste astfel:
·            SUS - scene din viata si lucrarea Mantuitorului in lume, indeosebi Nasterea Domnului si Invierea Domnului;
·            JOS PE PERETI – chipuri de sfinti si sfinte (mucenici, marturisitori, ierarhi, proroci, ucenici ai Domnului din cei 70), sarbatorile mari ale Ortodoxiei,s.a.
c)       TURLA sau CUPOLA CENTRALA
-          Situata deasupra naosului;
-          Partea cea mai inalta a Sfantului locas;
-          Infatiseaza Biserica Cereasca, adica locuitorii cerului;
-          se zugraveste astfel:
·            SUS pe bolta – chipul lui Dumnezeu Atotiitorul (Iisus Hristos Pantocrator) inconjurat de sfintii ingeri
·            Pe peretii turlei – Sfintii Profeti si Apostoli care L-au vestit si slujit pe Hristos si care se bucura de vederea nemijlocita a fetei Lui;
·            JOS – in cele 4 colturi de la baza turlei se zugravesc Sfintii Evanghelisti care ne-au lasat in scris in scris viata si cuvintele Mantuitorului;


d)      PRONAOSUL
-          Este un fel de anticamera a bisericii;
-          se zugraveste astfel:
-          SUS – Maica Domnului Oranta in medalion sau Sfantul Ioan Botezatorul pe tavan, scene evanghelice dupa cum urmeaza:
-        Pe peretele de sud: Botezul Domnului, Schimbrea la fata, Invierea lui Lazar;
-        Pe peretele de nord: Intrarea in Ierusalim, Patimile si Rastignirea Domnului;
-        Pe peretele de apus: Adormirea Maicii Domnului.
-            La trecerea dinspre pronaos in naos se picteaza in medalion Sfanta Treime inconjurata de textul „Prea Sfanta Treime miluieste-ne pe noi”.
-          JOS pe pereti – ctitori, voievozi, cuviosi si cuvioase


e)      EXTERIORUL BISERICII
-          Se picteaza cei care nu au facut parte din Biserica Crestina: patriarhii, prorocii si dreptii Vechiului Testament, sibile sau profetese pagane, filosofi si intelepti ai lumii vechi, care prin intelepciunea daruita lor de Dumnezeu, au intrezarit venirea Mantuitorului in lume.



M-rea Moldovita - pictura exterioara


Bibliografie:
Liturgica teoretica -  manual pentru seminariile teologice, Pr. Prof. Dr. Ene Braniste, Arhim. Prof. Ghenadie Nitoiu si Pr. Prof. Gheorghe Neda, pp. 115-118




Sursa: http://viid.me/qr2kdE

       
   

Vizite pe blog

Vizitatori

Labels