"...Si cand s-a apropiat de Ierusalim, la Betfaghe si la Betania, langa Muntele Maslinilor, Iisus a trimis pe doi dintre ucenicii Sai, zicandu-le: "Mergeti in satul care este inaintea voastra si intrand in el veti gasi o asina legata si un manz cu ea, pe care n-a sezut pana acum nici un om; dezlegati-l si aduceti-l la Mine. Iar de va zice cineva ceva, veti spune ca-i trebuie Domnului si se va invoi pe data". Deci, au mers si au gasit manzul, legat la o poarta, afara, la raspantie, si l-au dezlegat. Si unii dintre cei ce stateau acolo le-au zis: "De ce dezlegati manzul?". Iar ei le-au raspuns precum le zisese Iisus si i-au lasat. Si au adus manzul la Iisus, si si-au pus vesmintele pe el si Iisus a sezut pe el. Si multi din multime isi asterneau hainele pe cale, iar altii taiau ramuri din copaci si le asterneau pe cale, iar multimile care mergeau inaintea Lui si care veneau dupa El strigau zicand: "Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului! Osana intru cei de sus!". Si intrand El in Ierusalim, toata cetatea s-a cutremurat, zicand: "Cine este Acesta?". Iar multimile raspundeau: "Acesta este Iisus, proorocul din Nazaretul Galileii..." (Evanghelia intrarii Mantuitorului in Ierusalim: Marcu, 11, 1-11)

Tristetea profunda a unei bucurii aparente

Duminica Floriilor, in care praznuim Intrarea Domnului in Ierusalim, are pentru noi,  credinciosii ortodocsi de pretutindeni, o semnificatie deosebita, cum o au, de altfel, toate sarbatorile imparatesti legate de persoana Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Mai intai, aceasta sarbatoare, care precede marele praznic al Invierii Domnului - temeiul si temelia credintei noastre crestine - ne invita pe toti la o profunda meditatie asupra evenimentelor care s-au succedat in urmatoarele sapte zile de la momentul respectiv. Aceasta ultima intrare a Sa in Cetatea Ierusalimului, in aparenta triumfala, ca urmare a modului de manifestare a multimilor semnifica, de fapt, intrarea Mantuitorului Iisus Hristos in Saptamana Patimilor si a mortii Sale pe crucea Golgotei. De aceea, singurul din multime care nu se putea bucura de fastul ceremoniei era chiar Domnul Iisus. Sezand smerit pe un manz de asin, Mantuitorul privea cu tristete si compasiune spre cei care, nu peste mult timp, aveau sa strige catre Pilat, cu aceeasi fervoare: "Rastigneste-L! Rastigneste-L!".

Sa invatam nemurirea din Invierea Lui

Dar Fiul lui Dumnezeu, Care din iubire fata de om a primit a se intrupa pe pamant, chip de rob luand (II Filip. 2,8), stia prea bine ca zilele vietii Sale pamantesti erau pe sfarsite. Timp de trei ani si jumatate le propovaduise oamenilor Evanghelia Imparatiei, invatandu-i cum sa-si traiasca viata aceasta trecatoare, in iubire jertfelnica fata de Dumnezeu si fata de aproapele, astfel incat s-o castige pe cea vesnica. Acum insa, Mantuitorul Hristos, in ascultare desavarsita fata de Tatal Care L-a trimis in lume, se indrepta, de buna voie, spre patimi si rastignire, pentru ca, prin moartea Sa, sa salveze de la pieire intreg neamul omenesc. De fapt, pentru aceasta venise pe pamant: sa moara in locul oamenilor, deoarece acestia, prin puterile proprii, oricat s-ar fi straduit, nu ar fi putut niciodata sa se ridice "din iadul cel mai de jos" in care s-au afundat, din pricina inmultirii pacatelor si a faradelegilor. Sa ne confrunte cu marele eveniment al Invierii; sa ne invete prin propria Lui Inviere, nemurirea; sa ne incredinteze ca sensul vietii noastre pe pamant nu este pieirea intru nefiinta, ci "devenirea intru fiinta", adica urcusul nostru duhovnicesc pana la asemanarea cu Dumnezeu si mostenirea vietii celei vesnice.

Triumful Vietii fara de sfarsit

S-au sfarsit, asadar, cele sase saptamani ale postului (ne referim ca perioada distincta de timp, fiindca postul in sine continua, cu si mai mai mare intensitate, in Saptamana Patimilor), a carui menire este aceea de a ne aduce  în starea de spirit care să ne înalţe până la înţelegerea acelui act mântuitor pe îl celebrăm în fiecare an, odată cu triumful definitiv al primăverii. Conştienţi fiind că nu ne putem bucura pe deplin, dacă nu ne nevoim înainte. Că nu putem primi miracolul Învierii Domnului, dacă nu suntem pregătiţi trupeşte şi sufleteşte pentru asta. Printr-o participare constienta si responsabila la Sfanta Liturghie din aceasta duminica, precum si la slujbele speciale din Saptamana Patimilor, avem si noi posibilitatea sa traim, in inima si in cuget, atat dramatismul patimilor si rastignirii, cat, mai ales, bucuria biruintei Vietii asupra mortii, prin Invierea Mantuitorului Iisus Hristos. Si sa constientizam, inca o data, ca ultimul cuvant in aceasta viata efemera nu-l are moartea - care, de fapt, inseamna trecerea spre o alta dimensiune a existentei umane - ci viata; iar Viata este Insusi Hristos.

Sa privim si in inima noastra

Dincolo de toate acestea, poate ca n-ar fi rau ca macar astazi, ori in zilele urmatoare, sa folosim timpul acesta innobilat de patimile Lui, pentru a cobori in noi insine si a medita la modul în care ne purtăm cu cei din jurul nostru. Suntem, oare, buni? Iertatori? Modesti? Milostivi? Curati sufleteşte? Nu mintim? Nu clevetim? Nu suntem invidiosi? Lacomi? Nu ne sare tandara mult prea uşor? Nu înjuram, din te miri ce fleacuri, de cele sfinte? Nu tanjim dupa bunurile perisabile ale acestei lumi, in timp ce sufletului nu-i oferim nici cea mai mica sansa de mantuire? Nu privim chioras la casa si/sau la masina vecinului? Nu suntem aroganti şi extrem de importanti? Nu-i privim pe altii de sus, in timp ce ne credem grozavii pamantului ? Cat de nebuni putem fi…E suficienta doar o pala usoara de vant  ca sa ne trimită imediat în nefiintă!

Sansa unui nou inceput

Aproape ca am intrat déjà in Saptamana Patimilor. Ar trebui, oameni buni, sa facem acest pas daca nu cu frica, macar cu o oarecare sfiala. Si daca nu ne-am spovedit si nu am primit pana acum Sfanta Impartasanie, inca mai este timp sa o facem. Marturisirea tuturor pacatelor in fata duhovnicului si cainta sincera ne pot transforma in oameni noi, imbogatiti spiritual de binecuvantarea Duhului Sfant. Înca nu e tarziu să ne curatam inimile, pentru a primi cum se cuvine Lumina celei mai mari sarbatori a Crestinatatii. Indiferent cat de credinciosi, de liber-cugetatori sau de atei am fi, suntem datori sa stim ca Mantuitorul s-a sacrificat pentru ca si pacatele noastre sa fie iertate. Iar daca semnificatia acestui gest nu cutremura din temelie fiinta noastra, să încercăm măcar să fim buni. Pentru că bunătatea este piatra de temelie a iubirii.

Iar daca vom reusi asta, peste doar cateva zile, cand vom fi cu totii chemati sa ne impartasim din Lumina si Bucuria Invierii, vom constata ca am pus un nou inceput existentei noastre. Un început bun, la care avem şansa de a continua să clădim pe tot parcursul minunatei călătorii printre minunile acestei lumi – am numit astfel viaţa – pentru a ne o apropia şi pe cea viitoare.

Rugaciune ce se cuvine a fi rostita in Duminica Floriilor

O, Doamne Iisuse Hristoase, Imparatul noului Israel, vezi starea noastra in care ne gasim. Iata-ne loviti din toate partile de-o multime de rele. Suntem orbi, lumineaza-ne, suntem nestatornici si slabi, intareste-ne! Ajuta-ne sa nu Te mai intristam prin pacatele noastre! Fereste-ne ca nu cumva astazi sa strigam: "Osana", iar maine sa zicem, ca vrajmasii Tai: "Sa se rastigneasca!". Fereste-ne, Stapane, tine-ne mintea intreaga, ca Tu esti Dumnezeul nostru, Imparatul si Parintele nostru si pe Tine Te vrem si Te iubim si Tie voim a-Ti sluji acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Autor: Victor M. Ionescu

Lansare de carte la Libraria SOPHIA

In data de 3 aprilie a.c. Libraria SOPHIA a gazduit lansarea volumului de poezie “Un altfel de albastru”. Autorul, Victor M. Ionescu, deja cunoscut ca “recidivist” (se afla la cea de a treia carte publicata), a ridicat stacheta evenimentului literar prin calitatea deosebita a invitatilor sai speciali: scriitorul Sorin Preda, poetul Sorin Teodorescu, actorul Eusebiu Stefanescu si, la urma dar nu in ultimul rand, Sabina Serbanescu, un copil de numai 15 ani, extrem de talentat, despre care, cu siguranta, veti mai auzi multe lucruri frumoase in viitorul mai mult sau mai putin apropiat.

Cu astfel de invitati, ceea ce se anunta de la inceput o banala lansare de carte, s-a transformat imediat intr-o magica seara de poezie si muzica, gustata ca atare de cei vreo 50 de participanti – potentiali cititori – care au infruntat vremea ploioasa de afara pentru a fi prezenti la aceasta lansare.

S-ar putea povesti multe, dar déjà exista un filmulet pe you tube, am mai postat si noi niste poze, asa ca nu ne mai ramane decat sa reproducem scurtul dialog cu autorul acestui volum, pe care am reusit sa-l interogam imediat dupa sesiunea de autografe, dar inainte de a degusta si el din vinul rosu, care a curs din belsug pentru a sarbatori inflatia de albastru.

Constantin Iordachescu: - Cum ti s-a parut aceasta lansare?

Victor M. Ionescu: - Tu sa-mi spui asta, fiindca ai fost pe partea cealalta a “baricadei”!

C.I.: - Sincer? Ei bine, aratai ca mielu’ pascal dus la taiere!

V.M.I.: - Bravo! Asa m-am si simtit…Nu am abilitatea de a sta in lumina reflectoarelor si de a face  frumos catre populatie…Am reusit sa raman un muntean semi-salbatic, care si aici, in Bucuresti, port in desaga sufletului roua selenara ce straluceste in dimineti cetoase peste fanetele fragede adapostite de Obcinile Bucovinei, peste care caii salbatici de la Lucina alearga insuportabil de frumos.

C.I. – Noua, celor prezenti, ne-a placut lansarea cartii tale…

V.M.I.- Haide, frate Constantine, zau ca mi se pare foarte mult spus…Auzi: lansezi o carte…De parca as fi lansat la apa un altfel de Titanic…Sigur ca au fost momente frumoase, dar ele se datoreaza in exclusivitate maestrului Eusebiu Stefanescu – un artist autentic, in fata caruia as ingenunchia oricand pe strada si i-as saruta mana fara nici un fel de rezerva – si acelei copile – Sabina Serbanescu – care este o eleva premianta, care canta de ani buni in corul de copii al Operei Romane, face canto, se pregateste pentru viitoarele examene si da dovada, zilnic, de seriozitate si maturitate. Nu uita ca vorbesc despre un copil de 15 ani, despre care chiar pot sa si proorocesc acum si aici doar atat: “A star is born”. 

C.I. – Ce-ar mai fi de spus?

V.M.I. – Sa ne dea Dumnezeu sanatate si putere de munca tuturor celor care suntem astazi aici, si nu numai, ca sa ne putem duce la capat proiectele pe care le avem fiecare!

C.I.- Doamne-ajuta!

V.M.I. – Dumnezeu, dragutul de El, ne ajuta, asa cum a facut-o dintotdeauna, fiindca ne iubeste pentru ca suntem copiii Sai. Important este sa avem si noi buna-vointa de a face lucrurile asa cum trebuie. Cu rabdare, chibzuinta si credinta. Aceasta este cheia succesului. Iar restul, desigur, este poezie…

Ora 7.00 Plecarea din Bucuresti de la Poalele Dealului Patriarhiei

Vizitam Salina de la Slanic Prahova. Aici vom sta in jur de 3 ore.

Sunt binecunoscute efectele pozitive ale salinei asupra organismului.

Salina de la Slănic Prahova este cea mai mare din Europa. Cateva date informatice despre salina le gasiti mai jos.

Ne vom deplasa apoi la M-rea Crasna. 

Manastirea Crasna este un loc deosebit de frumos si pitoresc. Un loc cu o incarcatura duhovniceasca deosebita. Din aceasta manastire s-au ridicat si cativa ierarhi de seama pe care ii aveam azi in Biserica Romana. Peisajul deosebit impresioneaza in orice anotimp. Vom trece spre manastire printr-o padurice unde vom putea admira nuantele de verde crud precum si susurul raului ce curce pe acolo. E un loc de poveste!

Alta oprire la M-rea Ghighiu unde este icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului si un Izvor Tamaduitor.

Inscrierile se fac trimitand un email la adresa de mail de mai sus cu numele prenumele si numerele de telefon a persoanelor care doresc sa vina cu dumneavoastra sau la telefon.

Pe noi nu ne influenteaza vremea! Poate sa ploua sau sa ninga. Vom sta 3 ore in adanc fara a sti ce se intampla afara.

http://paginadefolos.blogspot.com/

Imi puteti da un add pe mess pentru a primi informatii cu privire la vitoare iesiri.

Pret: 60 de lei 

Mentionam ca in acest pret nu intra si biletul de intrare in salina (studenti 6 lei, adulti 12 lei).

Studentii, elevii si masteranzii sa aiba la ei carnetele si legitimatiile de student.

Sa aveti un pachetel cu mancare la voi.

Cateva lucruri importante de stiut despre Salina de la Slanic Prahova :

·  Salina de la Slanic Prahova este cea mai mare din Europa.

· Aerul puternic ionizat este foarte indicat in problemele respiratorii. Efectele positive sunt vizibile.

·  Se vor cobora aproximativ 200 de metri in pamant.

·  Salina va propune unele activitati precum jocuri de ping pong, plimbari cu masinute cu pedale, vizitarea muzeelor de sare si de statuete, un meci de fotbal sau o relaxare in balansoare sau pe paturile special amenajate.

·   In salina este o temperatura constanta de 12-13 grade indiferent de vremea de afara. Deci daca mergeti, sa va imbracati mai bine!