5/24/2010

Mica Societate - Familia

Share On Facebook ! Tweet This ! Share On Google Plus ! Pin It ! Share On Tumblr ! Share On Reddit ! Share On Linkedin ! Share On StumbleUpon !


Si ce-i inalt , se face jos,
Si ce e drept, se face stramb,
De vad pe dos, sunt sanatos,
Numai uratul e frumos.
(Faust, Zoilo – Tersil, traducere L.Blaga)



Asa se descrie normalitatea prin ochii anormalitatii.
O zi normala, petrecuta alaturi de familie, un lucru atat de firesc, cotidian, sta sa cada in josul normalitatii, in orele apasatoare si interminabile pierdute in lucruri de nimic: calculator, internet, mobil, televizor.
Oare sunt atat de necesare, pe cum credem?
Numai omul poate imposibilul, el distinge, alege si indrepteaza, el poate imprumuta durata clipei (Goethe). Asa ca, de ce sa nu reactionam la timp?
Kant spune: “Ratiunea fara experienta e goala, iar experienta fara ratiune oarba”.
Omul liber, desavarsit, este un om care raspunde cu propia lui viata pentru oricare act pe care il savarseste.
Suntem crestini! Dar de multe ori nu apucam sa traim crestineste. Atunci incepi sa gandesti, lucrul acesta pe care il fac e crestinesc sau nu?
Ratiunea ne raspunde: nu poti fi liber, daca nu esti responsabil.
Inainte onoarea, demnitatea, credinta, echivalau cu viata. Oamenii raspundeau cu viata pentru apararea acestor nobile sentimente.
Istoria pentru acesti oameni s-a scris; viata lor ce s-a scurs prin efemeritatea timpului a ramas pentru noi un mod cert de implinire a datoriei de a fi adevarati crestini.

Viata in mica societate, adica in familie – caci fiecare familie e o mica societate – ne onduleaza, ne formeaza dupa un anumit tipar. Putem sa placem celorlalti sau nu. Ceea ce conteaza e ca noi sa incercam sa traim crestineste in intelegere, in dragoste, in smerenie.
Micile sau marile dezechilibre pornesc din interiorul unei mici societati, adica din ineriorul unei familii.
Armonia se revarsa asupra tuturor, daca te simti tu bine, ai ocazia sa faci mai multi fericiti.
Nietzsche : Totul este haos ”lipsa ordinei, armoniei, intelepciunii si frumusetii”.
In viata de familie, ca si in contabilitate, exista un echilibru in tot ceea ce facem: drepturi + obligatii= datorii.
Daca în cadrul relatiilor economice, fluxurile de valori se produc în momente diferite, atunci se nasc obligatii (datorii) pentru beneficiar si drepturi (creante) pentru furnizor sau prestator.
La fel ca si in cadrul relatiilor familiale, am obligatia de a fi la inaltimea asteptarilor celuilat, dar si dreptul asupra organizarii vietii in comun.
Puterea unei vorbe calde, poate mangaia, ca o alifie rani sufletesti, are insa si puteri distrugatoare, care poate lasa cicatrici sau chiar sa adanceasca durerea.
In incercarea de a admite ca suntem intangibili, riscam sa ne mutilam cele mai frumoase sentimente, chiar si slabiciunea, privita prin sentimentul umanizat de pietate, capata o dimensiune fantastica, usor de trecut .
Suntem puternici in mica noastra societatea, dar atat de slabi in afara ei; pentru simplu fapt ca aici in familie suntem iubiti.
Candva aveam o vorba: cand iti doresti un lucru, suficient de tare, tot Universul contribuie la implinirea lui. Mi-am dorit familia pe care acum o am!


Iordachescu Elena-Nicoleta
economist
sotie, mama a 3 copii

Author:

«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Popular Posts

top navigation

       
   

Pagina de folos in lume

Labels

Inscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Vizitatori pe blog