Descoperiri uluitoare despre
adevăratele cauze ale cancerului. Corpul se vindecă singur, dacă bolnavul
înţelege cauza bolii
Dr.
Hamer era in anii ‘70 Cercetator si Sef al Clincii de Oncologie din Munchen
unde trata cancerul folosind, la fel ca ceilalti doctori, tratamentele clasice
de tratarea cancerului, care se dovedeau a fi mai mult sau mai putin eficiente.
Insa cursul vietii
doctorului Hamer avea sa se schimbe radical, in luna decembrie a anului 1978,
cand a primit teribila veste ca fiul sau DIRK , de doar 19 ani, a fost impuscat
mortal. Mai mult decat atat, la cateva luni de la eveniment a murit sotia lui.
Aceste socuri l-au ranit la un nivel profund, si, ca si cum n-ar fi fost
destul, peste cateva luni s-a imbolnavit de CANCER la TESTICULE.
Ajunsese un doctor care
trata pancientii de cancer, iar in paralel trebuia sa se trateze pe el insusi
de cancer. Era speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice, pe
care ar fi trebuit sa le urmeze si el, insa nu mai avea incredere in ele . Desi
pare descurajator, acest context urma sa-l ajute pe Dr. Hamer sa revolutioneze
lumea medicala.
Din moment ce nu fusese
niciodata grav bolnav, a suspectat imediat ca dezvoltarea cancerului sau poate
avea legatura directa cu tragica pierdere a fiului sau.
Moartea lui Dirk si
propria sa experienta cu cancerul l-au facut pe Dr. Hamer sa investigheze
istoricul pacientilor sai de cancer. A aflat foarte curand ca, la fel ca el,
toti au trecut prin experiente extrem de stresante, inainte ca boala sa se
instaleze si sa se dezvolte. Observarea conexiunii dintre minte si organism nu
a fost surprinzatoare. Numeroase studii aratasera deja ca atat cancerul, cat si
alte bolii sunt foarte des precedate de un eveniment traumatizant.
Există
o LEGATURĂ dintre diferitele zone creiereului şi anumite organe
Dar Dr. Hamer a dus
cercetarile sale cu un pas mai departe. Urmarind ipoteza ca toate evenimentele
din organism sunt controlate de creier, a analizat tomografiile pacientilor sai
si le-a comparat cu istoricul lor medical.
Dr. Hamer a descoperit ca
orice boala, nu numai cancerul, este controlata de o zona din creier ce ii
corespunde in mod specific si este legata, in mod particular, de un eveniment
traumatizant perfect identificabil.
Mai exact, a sesizat
aparitia unor vibratii mai anormale, vizibile sub forma de cercuri concentrice
pe tomografie, in diferite zone ale creierului. Mai interesant era ca, oamenii
cu acelasi tip de cancer, aveau vibraii mai intense EXACT in aceleasi zone ale
creierului.
Cu alte cuvinte, fiecare
tip de cancer avea o zona corespondenta in creier, care nu mai functiona
corect.
Cu aceasta descoperire a
pus bazele a ceea ce se numeste NOUA MEDICINA (pentru care va fi desconsiderat
de ceilalti doctori, dupa care i se va retrage dreptul de a mai profesa (pentru
ca perturba afacerile marilor companii farmaceutice, care, pentru a
supravietui, trebuie sa vanda anual citostatice, vaccinuri, medicamente care
dau dependenta etc.).
Cand Dr. Hamer a fost
arestat, in 1997, pentru acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta
medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si
le-a analizat. Un procuror public a fost nevoit sa recunoasca in timpul procesului,
ca dupa 5 ani, 6.000 din 6.500 de pacienti ai dr. Hamer, cu cancer in faza
terminala, erau inca in viata. In cazul tratementelor conventionale, cifra
aceasta este inversa.
Noua
medicina porneste de la “Regula de Fier a Cancerului”
Regula de Fier a Cancerului:
Fiecare cancer sau alta
afectiune grava, are drept cauză un CONFLICT care genereaza UN SOC EMOTIONAL:
numit DHS (Sindromul Dirk Hamer – denumit astfel in onoarea fiului sau) care
imbolnaveste omul mai intai la nivel mental, cand apar dereglari in creier, iar
in final boala se rasfrange asupra unui organ.
La
această regulă, se adaugă alte două concluzii esenţiale:
a. Tipul conflictului
care a generat SOCUL EMOTIONAL(DHS) determină ZONA in care apar vibratii
anormale in creier. Zona de pe creier in care apar aceste inele concentrice,
determina organul in care va aparea boala.
b. Cu cat dureaza mai
mult conflictul, cu atat se imbolnaveste mai rau organul corespunzator acestui
tip de conflict.
Aceste concluzii au
rezultat in urma experimentelor practice pe care dr. Hamer le-a facut pe oameni
si pe animale. A demonstrat mai intai cum, si animalele, la fel ca oamenii,
sunt predispuse bolilor un urma unui conflict care genereaza un soc emotional.
Originea
bolilor este în creier
Dr. Hamer a stabilit ca
„orice boala este cauzata de un soc emotional (numit DHS) care surprinde
individul total nepregatit”.
Psihologic vorbind, DHS
este un incident foarte personal, conditionat si determinat de experientele
noastre trecute, de vulnerabilitati, de perceptiile personale, de valorile si
credintele personale. Cu toate acestea, DHS nu este doar un conflict emotional,
ci si biologic, care trebuie inteles in contextul evolutiei noastre personale.
Animalele experimenteaza
aceste socuri biologice in urma pierderii bruste a cuibului sau teritoriului, a
pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei amenintari
nesteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte.
Un barbat, de exemplu,
poate suferi un soc conflictual de „pierdere a teritoriului” , cand isi pierde
casa sau locul de munca, pe neasteptate; pentru o femeie, un soc conflictual
„in camin” poate fi o grija pentru binele unuia dintre membrii familiei; un soc
conflictual de tipul „abandonului” poate fi declansat de un divort neprevazut
sau de o spitalizare de urgenta; copii sufera deseori un soc conflictual „de
separare”, cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart
parintii.
Analizand mii de
tomografii (CT) in relatie cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a descoperit ca,
atunci cand are loc DHS, socul impacteaza o zona specifica, predeterminata din
creier, cauzand o leziune care este vizibila pe tomografie, ca un set clar de
inele concentrice (In 1989, Siemens, producatorul german de aparate
tomografice, a confirmat ca aceste inele nu provin de la o proasta functionare
a aparaturii).
Dupa impact, celulele
cerebrale transmit socul impactului catre organul corespondent care, la randul
lui, raspunde cu o modificare specifica, ce poate fi anticipata. Motivul pentru
care diferitele conflicte sunt legate indisolubil de anumite zone ale
creierului este acela ca, de-a lungul evolutiei noastre, fiecare parte a
creierului a fost programata sa raspunda instantaneu la posibile conflicte sau
amenintari.
In timp ce „vechiul
creier” (cerebelul, zona amigdaliana) este programat cu instuctiuni de baza
legate de supravietuire, care corespund respiratiei, hranirii sau reproducerii,
„noul creier” (creierul mare) este codat cu teme mult mai av ansate, precum
cele legate de conflictele teritoriale, conflictele de separare, conflictele de
identitate si cele legate de autoapreciere, increderea si respectul de sine.
Cercetarile medicale ale
Dr. Hamer sunt strans legate de embriologie, pentru ca, indiferent de felul in
care organul raspunde unui conflict, fie prin dezvoltarea unei tumori, prin
deteriorarea tesutului sau prin dereglarea functionarii, toate acestea sunt
determinate de stratul embrionic al germenului din care provin atat organul,
cat si tesutul cerebral corespondent.
GNM “Ontogenetic System
of Tumors” (Sistemul Ortogenetic al tumorilor) ilustreza ca organele controlate
de „vechiul creier” care deriva din endoderm sau vechiul creier mesoderm,
precum plamanii, ficatul, colonul, prostata, uterul, pielea in profunzimea ei,
pleura, peritoneul, pericardul, glandele mamare, etc., genereaza intotdeauna
proliferare celulara, imediat ce conflictul corespondent are loc la nivelul
creierului.
Tumorile acestor organe se dezvolta exclusiv pe durata fazei active a conflictului (initiata de DHS).
Tumorile acestor organe se dezvolta exclusiv pe durata fazei active a conflictului (initiata de DHS).
EXEMPLE
Cancerul
de plaman
Sa luam exemplul
cancerului de plaman: conflictul biologic asociat cu cancerul de plaman este un
soc de tipul „frica de moarte”, deoarece, in termeni biologici, panica de moarte
este echivalenta cu incapacitatea de a respira. Odata cu socul datorat fricii
de moarte, celulele pulmonare alveolare care regleaza respiratia incep
instantaneu sa se multiplice, formind o tumoare pulmonara.
Contrar parerilor
conventionale, aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces
fara rost, ci serveste unui scop biologic foarte bine definit, si anume sa
creasca capacitatea pulmonara, optimizand astfel sansele de supravietuire ale
organismului.
Analizele tomografiilor
intreprinse de Dr. Hamer demonstreaza ca fiecare persoana bolnava de cancer de
plaman prezinta o configuratie clara de tip inele concentrice in zona
corespondenta din creier si ca fiecare pacient a suferit un soc conflictual
emotional total neasteptat, de tipul „frica de moarte”, inaintea declansarii
cancerului. In majoritatea cazurilor teama de moarte a fost declansata de socul
unui diagnostic de cancer, ce a fost resimtit ca o sentinta la moarte.
Cancerul
de san
Cancerul de san, potrivit
cercetarilor Dr. Hamer, este rezultatul grijilor provocate de un conflict de
tipul “mama-copil” sau “probleme cu partenerul”. Aceste tipuri de conflicte
impacteaza intotdeauna vechiul creier, in zona care controleaza glandele
producatoare de lapte. O femeie poate suferi un conflict de tipul mama-copil,
intrucat isi face foarte multe griji, atunci cand copilul ei este ranit sau se
imbolnaveste grav, foarte brusc. Pe durata fazei de stres, cat conflictul este
activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice, formand o tumora.
Scopul biologic al
proliferarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru
copilul suferind, grabind astfel procesul de vindecare al acestuia. Fiecare
femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest program de reactie
biologica pentru crestere si dezvoltare.
Numeroasele studii ale
Dr. Hamer arata ca femeile, chiar si atunci cand nu alapteaza, dezvolta tumori
ale glandelor mamare, din cauza grjilor obsesive pentru binele celor dragi (a
copilului care are probleme, a unui parinte bolnav, sau de grija unui prieten
cu probleme).
Ceea ce a fost spus
despre cancerul de plaman sau de san este valabil pentru orice alt tip de
cancer ce isi are originea in „vechiul creier”. Fiecare tip de cancer este
declansat de un conflict soc specific, care activeaza un „program biologic
precis” (A Cincea Lege Biologica), ce permite organismului sa depaseasca
obisnuintele functionarii zilnice si sa se confrunte fizic cu situatia urgenta.
Pentru fiecare tip de conflict exista o zona cerebrala specifica, de unde este
coordonat acest program de urgenta.
Ce
se întâmplă cu organele controlate de noul creier
In vreme ce organele controlate de vechiul creier dezvolta tumori pe durata
fazei active a conflictului- soc, situatia este opusa in cazul organelor
controlate de noul creier. Toate organele si tesuturile ce corespund si sunt
coordonate de noul creier (ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici,
epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de
alaptare etc.) isi au originea in ectoderm sau mesoderm-ul noului creier.
In momentul producerii
conflictului- soc, tesuturile organelor corespondente acestei zone a creierului
raspund prin degenerare celulara.
Necrozarea ovarelor sau a
testiculelor, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul stomacal, de exemplu, sunt
situatii care apar doar atunci cand persoana se afla intr-o stare emotionala de
stres relationata cu conflictele- soc corespondente. Asa cum este de asteptat,
distrugerile tesuturilor respective au o semnificatie biologica precisa.
Sa luam exemplul
tesuturilor canalelor de lactatie. Ele se dezvolta mult mai tarziu decat glanda
mamara, acest tesut fiind controlat de o zona mai tanara a creierului, cortexul
cerebral. Conflictul biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie
este unul de tip conflict de separare, rezultat al unei experiente de tipul
copilul meu (sau partenerul meu) mi-a fost luat de la san. O femela din lumea
animala sufera un astfel de conflict, atunci cand puiul ei se pierde sau este
omorat. Ca un reflex natural la acest conflict-soc, tesutul canalelor de
lactatie incepe sa ulcereze. Scopul acestei reactii este marirea diametrului
canalelor de lactatie, astfel incat laptele nefolosit sa se poata drena mai
usor si sa nu se congestioneze in interiorul sanului. Creierul fiecarei femei
este programat cu acest gen de reactie-raspuns biologic. Din moment ce sanul
femeii este asociat, biologic vorbind, cu grija si hranirea, femeile sufera un
conflict-soc cauzat de separarea brusca de o persoana iubita. Pe durata fazei
active a conflictului- soc nu exista practic nici un simptom, cu exceptia unor
ocazionale puseuri usoare in interiorul sanului.
Faza
de îmbonăvire(de conflict) şi Faza de vindecare(post conflict)
Dr. Hamer a descoperit de
asemenea ca orice conflict si orice boala are si o rezolvare, iar desfasurarea
oricei boli are loc in doua faze. (A Doua Lege Biologica).
In timpul primei faze, a
conflictului activ (si anume atata timp cat acesta exista) intregul organsim
este orientat catre a face fata conflictului. In timp ce, la nivel fizic, au
loc dereglari celulare specifice, psihicul si sistemul nervos vegetativ autonom
se confrunta de asemenea cu situatii neasteptate.
Comutata intr-o faza de
stres (sympathicotonia) , mintea devine total preocupata de continutul
conflictului. Tulburari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome
specifice. Biologic vorbind, acest lucru este vital, deoarece focalizarea
atentiei asupra conflictului si orele de activitate in plus constituie
conditiile propice pentru rezolvarea conflictului.
Faza activa a
conflictului este denumita si „faza rece”. Deoarece pe perioada stresului se
produce constrictia vaselor de sange, simptomele specifice ale activitatii conflictuale
sunt extremitatile reci (in special mainile), tremurul si transpiratia rece.
Intensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de intesitatea si impactul
socului conflictual. Daca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp,
urmarile pot fi fatale.
Dr. Hamer a demonstrat,
fara nici o indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine.
O persoana poate muri ca rezultat al complicatiilor mecanice produse de tumori,
de exemplu blocarea unui organ vital precum colonul sau bila, dar in nici un
caz celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea. In German New
Medicine distinctia dintre cancerul malign sau benign nu are nici o valoare.
Termenul malign este o constructie artificiala (la fel ca marcarii tumorali)
care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o
anumita limita complet arbitrara.
Daca o persoana moare pe
durata fazei initiale active a conflictului, este de obicei din cauza pierderii
de energie, a slabirii exagerate, a lipsei de somn si a epuizarii mentale si
emotionale.
De cele mai multe ori
este vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei
prognoze negative, de genul “Mai ai doar sase luni de trait!”, impact ce arunca
pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr-o stare de disperare. Cu
foarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi
consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agonizant
pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu fac
decat sa il accelereze.
Daca pacientul nu a facut
nici un tratament conventional de cancer (in special chimioterapie sau
radioterapie) , GNM are o rata de succes de 95 pana la 98 %. Este o ironie ca
aceste statistici ale succeselor remarcabile ale Dr. Hamer au fost date chiar
de autoritati.
Cand Dr. Hamer a fost
arestat, in 1997, pentru acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta
medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si
le-a analizat. Un procuror public a fost nevoit sa recunoasca in timpul
procesului, ca dupa 5 ani, 6000 din 6500 de pacienti cu cancer in faza
terminala erau inca in viata. In cazul tratamentelor conventionale, cifra
aceasta este inversa.
Conform declaratiilor
epidemiologului si biostatisticianului Dr. Ulrich Abel (Germania), succesul
majoritatii chimioterapiilor este jalnic… nu exista nici o dovada stiintifica
referitoare la abilitatea de a extinde in mod apreciabil viata pacientilor care
sufera de cele mai comune forme de cancer organic…Chimioterapiile pentru
cancerele maligne prea avansate pentru operatie, care reprezinta 80% din
totalul cancerelor, reprezinta un “pustiu stiintific” (“scientific wasteland” –
Lancet 1991).
Corpul
se vindecă singur
Rezolvarea conflictului
generat de semnalele initiale reprezinta inceperea fazei a doua a programului
biologic. Emotiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare,
programul de vindecare fiind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ.
Pe perioada fazei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte obositi
(putem chiar sa nu avem puterea de a ne ridica din pat). Odihna si furnizarea
tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe perioada de
vindecare. A doua faza este denumita faza calda si, in aceasta perioada, vasele
de sange se maresc, incalzind extremitatile si pielea.
Odata cu rezolvarea
conflictului se produce o schimbare la nivelul organelor, proliferarea celulara
(vechiul creier – controlul cresterii tumorale) si distrugerea celulara
(creierul nou – controlul degradarii tesuturilor) se opresc imediat si este
declansat procesul de reparare specific.
O zona care s-a necrozat
sau a prezentat ulceratii in timpul fazei active a conflictului este acum
regenerata si refacuta cu celule noi. Acest proces este insotit, de regula, de
inflamatii potential dureroase cauzate de edeme care protejeaza tesutul pe
durata vindecarii.
Alte simptome tipice
regenerarii sunt: hipersensibilitate, mancarimi, spasme (daca tesuturile musculare
sunt implicate) si inflamatii. Exemple de boli care apar doar in procesele de
vindecare sunt: diferite probleme de piele, hemoroizi, laringita, brosita,
artrita, ateroscleroza, disfunctii ale rinichilor si vezicii urinare, anumite
boli ale ficatului si infectii.
Bazandu-se pe observarea
multiplicarii celulare (mitoza) si pe distinctia standard dintre tumoare
benigna si maligna, medicina conventionala interpreteaza procesul natural de
producere celulara a tesutului care se vindeca drept tumoare maligna.
In GNM distingem la fel
doua tipuri de tumori. Dar tumorile nu sunt impartite in bune sau rele, ci mai
degraba sunt clasificate dupa tipul de tesut si zona cerebrala din care provin
si de unde sunt controlate. Exista acele tumori care se dezvolta, in mod
exclusiv, in faza activa a conflictului- soc (tumorile pulmonare, tumorile de
colon, tumorile la ficat, tumorile uterului, tumorile la prostata etc.) si cele
care apar in timpul procesului natural de vindecare.
In felul in care creierul
vechi controleaza cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici
fara sens, din moment ce proliferarea celulara se opreste, de indata ce tesutul
este reparat. Cancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul, limfomul
non-Hodgkin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial si laringial si
cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si fenomene exclusive ale
fazei de vindecare. Cu conditia ca procesul de vindecare sa nu fie intrerupt de
medicamente sau de o revenire a conflictului soc, aceste tumori dispar pana la
urma, pana la sfarsitul procesului de vindecare.
Principiile
pentru VINDECARE
A. In primul rand:
Pacientul devine ’stapanul absolut’ al tratamentului. E 100% responsabil pentru
conditia lui si nu-si pune sperantele in numeni mai mult decat in el insusi.
B. Apoi pacientul va
lucra la intelegerea CAUZEI care a provocat conflictul si implicit boala.
C. In final va colabora
constructiv cu doctorul pentru a crea un plan eficient de de rezolvare a
conflictului atat MENTAL cat si PRACTIC.
*Este absolut necesar ca
pacientul la inteleaga cat mai bine CE se intampla de fapt cu el, pentru a putea
sa aiba o atitudine constructiva si motivata in procesele de autovindecare.
* Dr. Hamer pune accentul
pe rezolvarea EMPIRICA (practica) a orcarui conflict emotional, insa pot fi
benefice si psihoterapia, terapiile prin hipnoza si regresie sau altele de acest
fel.
* Frica de cancer/moarte
poate genera alt conflict, pe langa cel existent. E nevoie sa renunti total la
astfel de ganduri, pentru ca faza de vindecare sa se desfasoare fara probleme.
* O persoana sanatoasa,
bine hranita, odihnita,relaxata,cu activitate fizica zilnica si care are
convingeri pozitive, va face mult mai usor fata orcarui conflict, si de
asemenea se va lovi de mult mai putine.
* Persoanlele cu situatie
materiala buna au un risc mult mai mic de a se imbolnavi spre deosebire de cei
saraci (care nu au bani pentru a rezolva anumite conflite)
* La femeile insarcinate
orice forma de cancer sau de tip cancer se va vindeca/elimina pe cale naturală,
începând cu a 3-a lună de sarcina, deoarece sarcina are prioritate absoluta,
spune dr. Hamer.
A primit
ultimatum sa renunte la descoperirile sale stiintifice
Rezultatul
cercetarilordoctorului Ryke HAMER se constituie intr-o diagrama stiintifica ce
ilustreaza legatura biologica dintre psihic si creier si corelatia cu organele
si tesuturile intregului organism uman (varianta engleza a “Diagramei
stiintifice a GNM” este in lucru). Dr. Hamer a denumit descoperirile sale “Cele
5 Legi Biologice ale Noii Medicine”, datorita faptului ca aceste legi biologice
valabile in cazul oricarui pacient, ofera o perspectiva cu totul noua asupra
intelegerii cauzei, a dezvoltarii si a procesului natural de vindecare a bolii.
In 1981, Dr.. Hamer a
prezentat rezultatele descoperirilor sale la Facultatea de Medicina a
Universitatii din Tübingen, sub forma unei teze post-doctorat. Totusi, pana
astazi, Universitatea a refuzat sa testeze cercetarile Dr. Hamer, in ciuda
obligativitatii legale de a o face. Acesta este un caz fara precedent in
istoria universitara. In mod similar, medicina oficiala a refuzat sa aprobe
descoperirile sale, in ciuda a 30 de verificari stiintifice diferite, facute
atat de medici independenti, cat si de asociatii profesionale.
La scurt timp dupa ce Dr.
Cu toate acestea, era
hotarat sa-si continue munca si, in 1987, a reusit sa-si extinda descoperirile
practic catre orice boala cunoscuta de medicina.
Dr. Hamer a fost
persecutat si hartuit timp de 25 ani, in special de catre autoritatile germane
si de catre cele fraceze. Din 1997, Dr. Hamer locuieste in exil in Spania, unde
isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea oficiala
a “New Medicine”. Insa, din moment ce Facultatea de Medicina a Universitatii
din Tübingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga lume le
este refuzat dreptul de a beneficia de descoperirile revolutionare ale Dr.
Hamer.
Financiarul.ro
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu