La cumpana dintre ani, Bucovina
seamana cu o scena pe care se desfasoara un imens carnaval, un spectacol unic
de masti si ceremonialuri. De secole, in prag de an nou, bucovinenii
transfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai
importante din viata omului (nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia
si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai comunitatii.
O data cu trecerea anilor, masca
traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si, desi unele semnificatii
stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani, s-au
pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de
insemne ceremoniale. Ceata mascatilor prezenta, in seara de ajun a Anului Nou,
a mastilor pe ulitele satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul
carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda, convingerea ca
respectind si ducind mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea
parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate
si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou
pe ulite sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o
asezare la alta: partie, banda, malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate
personajele mascate, ursul, capra, caiutii, cerbii, uritii, frumosii, dracii,
doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii, ceata cea mare se
farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in casa, pina la
rasaritul soarelui, atunci cind Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea
ursului reda metaforic succesiunea anotimpurilor. Unul dintre cele mai
impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului este mostenit de
la geto-daci, care considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel, chiar
numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, "zalmos! "
insemnind chiar blana de urs."
Grupati in cete, mascatii trec pe
la sateni, cantand si dansand in ajun de Anul Nou. Uneori, ironizaza in
cantecele lor anumite vicii ale gazdei. De exemplu, daca aceasta obisnuieste sa
traga la masea, unul dintre personajele mascate care intra in rol este betivul.
Se spera ca in acest fel, prin ras, oamenii sa se indrepte in anul ce urma sa
vina.
Alte roluri interpretate de
satenii deveniti pentru o noapte actori sunt gospodina, boierul, urata satului,
fata de maritat, lenesul, morocanosul, rautaciosul sau inteleptul satului.
In zilele noastre, prezenta
mascatilor in seara de ajun de Anul Nou are o motivatie profunda: satenii cred
ca, dincolo de sarbatoarea trecerii in Noul An, respectand si ducand mai
departe obiceiurile strabunilor, vor avea parte, in anul care sta sa vina, de
holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere de munca. In ziua de
ajun, si pana a doua zi dimineata, la rasaritului soarelui, cand noul an isi
intra in drepturi, cetele de mascati duc din casa in casa vestea trecerii in
noul an.
La Gura Humorului s-a pastrat
obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs de paie este imbracat in
ajun de Anul Nou cu fringhii care au fost rasucite din paie de griu sau secara.
El insoteste ceata ursului in toata noaptea de Anul Nou. In dimineata de Sf.
Vasile se obisnuieste ca aceste fringhii de paie de secara sau griu, care se
coseau pe haine, sa fie arse. Cei care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace
pina la trecerea in noul an", ne spune Vera Romaniuc, directorul Muzeului
Etnografic Gura Humorului.
Pregatirea ursului se bucura de o
atentie speciala in Bucovina. In zona Cimpulung Moldovenesc, forma capului de
urs se obtine intinzind o piele de vitel peste o caldare metalica, in timp ce
la Bosanci si Udesti se foloseste ca suport un schelet metalic, peste care se
asaza o blana de vitel sau de miel, dupa cum ne-a explicat Maria Margineanu,
director al Muzeului Etnografic al Bucovinei. De la git in jos, corpul celui
care se mascheaza in urs este acoperit cu blana, cusuta direct pe haine sau
cusuta ca un costum care se imbraca cu usurinta.Jocul ursului este cel mai
spectaculos dintre toate jocurile animalelor intilnite in cetele bucovinene.
Ursii joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati cu haine cit mai
colorate, care poarta pe spate o mantie si pe cap au sepci de genul celor
militare, pe care sint lipite sfere impodobite cu oglinzi si globuri. Sub
comanda ursarilor, ursii joaca in cerc, se rostogolesc, lovesc pamintul cu
picioarele si, intr-un final, mor. Apoi invie miraculos, moment ce reda
metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, in credinta bucovineana,
sta sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iarna si care stie cind vine,
cu adevarat, primavara.
"Vindecarea" caprei
simbolizeaza sosirea Anului Nou. Un alt personaj foarte raspindit in cetele din
satele bucovinene este capra, care se caracterizeaza printr-o vitalitate
excesiva, prin care reuseste sa capteze atentia asistentei. Asemanator cu
capra, din punctul de vedere al dansului si al costumului, este cerbul. Masca
de cerb sau capra se compune din cap, cu maxilar clampanitor si un trup
realizat dintr-un covor sau o patura. Un trofeu de cerb sau coarne de capra se
regasesc in partea superioara a mastii. Intre coarne se realizeaza compozitii
decorative deosebite, la care se folosesc margele, oglinzi, beteala, flori etc.
Capra (sau cerbul) este insotita de personaje care simbolizeaza ciobanii,
mosnegi sau babe, precum si de dansatori in costume populare. In cursul
dansului caprei exista un moment in care animalul se imbolnaveste si cade la
pamint. Ciobanul intra in panica si poarta un dialog extrem cu capra, dialog
care, in unele localitati este chiar un descintec. Cit timp capra este in
agonie, membrii alaiului sint ingrijorati, dar o data cu insanatosirea
animalului, reapar bucuria si veselia. Acest moment din dansul caprei semnifica
"moartea" anului care tocmai se incheie si nasterea anului care vine.
Calul inlatura spiritele rele. In
zonele sudice, in special ale Bucovinei, se intilneste, la pragul dintre ani,
dansul calutului. Profesorul Mihai Camilar, de la Muzeul Etnografic Gura
Humorului, ne spune: "In Bucovina, calutul apare in trupe separate, de
caluti, sau caiuti, ori in amestecuri cu alte animale. Cele mai frumoase
obiceiuri legate de caluti se intilnesc la Zvoristea, Dolhesti si Fintinele.
Semnificatia este aceeasi: de aparare a omului, a locuintei, de spiritele rele.
Calul este animalul care inlatura spiritele rele. La casele din Bucovina, la
capatul grinzilor de la case sint sculptate capete de cai pentru ca inlatura
spiritele rele.
Momentul acesta de trecere dintre
ani este marcat si de confruntarea spiritelor rele cu cele bune. Si atunci este
nevoie ca spiritele rele sa fie inlaturate fie prin prezenta unor personaje, a
unor animale care au aceasta putere apotrofaica, fie prin zgomote care se fac
cu biciul de la plugusor, cu talangile, cu buhaiul".Dansul calutilor este
foarte energic, foarte exuberant, cu miscari foarte rapide. Tinerii alesi sa
poarte aceasta costumatie sint dansatori excelenti. Ei se imbraca in camasi de
culoare alba, imaculata, culoarea sinceritatii. Capul si gitul animalului sint
acoperite cu pinza alba, peste care se lipeste coama din par de cal. Profilul
capului de cal este impodobit cu panglici, oglinzi, flori naturale sau
artificiale, o exuberanta de culori, o explozie de bucurie.
"Bunghierii" si "uritii"Un elemnet specific Bucovinei, in
cadrul obiceiurilor de iarna, este bunghierul, "frumosul" Anului Nou.
Bunghierii sint intilniti sub forma de jandarmi in cetele de la Udesti, de
imparati la Bosanci, unde exista un joc, imparatii de Bosanci. "Ei sint o
parodiere a elementului austriac. La cumpana anilor, oamenilor le era permis sa
se revolte si sa critice sub aceasta masca. De fapt, bunghierii nu sint
niciodata mascati, ei sint frumosii cetelor de la Anul Nou", spune Vera
Romaniuc. La Cimpulung Moldovenesc, bunghierii sint imbracati in uniforma
albastra sau kaki, care parodiaza uniforma austriaca, cu foarte multi nasturi,
cu epoleti. La Vama, ei poarta caciula impodobita. In partile sudice, imparatii
au caciuli impodobite, imbracate in pene diferit colorate in functie de rangul
pe care il are mascatul in ceata. "Prezenta unui numar mare de bunghieri
in ceata de Cimpulung se explica prin evolutia istorica a acestei comunitati.
Spre deosebire de alte asezari din Bucovina anexate de austrieci, locuitorii
din Cimpulung, care erau locuitori ai unei comunitati libere, s-au opus
procesului de aservire totala, de inlaturare a privilegiilor de care s-au
bucurat ei o perioada foarte lunga de timp. La Cimpulung se vorbea de republica
Cimpulungului, si acolo a existat obstea Cimpulungului, care s-a opus permanent
elementului strain. Acesta de rezistenta a existat peste tot, dar nicaieri asa
puternic ca la Cimpulung. In cei 144 de ani de stapinire austriaca ei s-au opus
permanent. Astfel se explica prezenta unui numar mai mare de bunghieri in ceata
de Cimpulung". In antiteza cu bunghierii se afla "uritii".
Acestia evidentiaza, prin intermediul mastilor, cele mai respingatoare racile
ale caracterului uman. Prin intermediul acestor masti se ironizeaza prostia, se
ia in batjocura batrinetea (ca fenomen) si moartea. In preistoric, ursul se
juca in luna martieIn recuzita de Anul Nou se intilneste si
"plugusorul", mai la indemina copiilor.
La sate, "plugusorul"
este insa extrem de complex, si alaiurile care merg din casa in casa duc cu ele
chiar un plug. Prof. Mihai Camilar ne explica de ce se umbla cu plugul:
"Datina de Anul Nou este o datina cu predilectie agrara. Firesc, ne
intrebam de ce se umbla la Anul Nou cu plugul si semanatul, deoarece acestea
sint lucrari agricole care se practica primavara. Este o translare a acestor
obiceiuri din primavara. In preistorie, ele se faceau de 1 martie, de Martin.
Ursul se juca in luna martie. Buhaiul face parte din recuzita cu caracter
agrar. Chiar si textul plugusorului este in excelenta o naratie privind muncile
agricole. Incepe cu aratul, apoi urmeaza semanatul, cu ingrijirea plantelor, cu
recoltatul si adusul boabelor in hambare.
Darurile care se ofera de Craciun
se fac din covrigi, colaci, colacii rotunzi ca soarele si luna. Colacii rotunzi
ca soarele si luna sint o reminiscenta a vechiului cult pagin al lui Mitras.
Zeul Mitras, al Soarelui era sarbatorit pe 25 decembrie. Initial, Craciunul nu
era pe 25 decembrie. A pendulat intre aceasta data si 6 ianuarie, a 6-a zi din
an, ziua cind si in Biblie se spune Facerea Lumii. Iisus Hristos venind pe lume
in chip de om s-a acceptat aceasta data, de 6 ianuarie. Numai ca la 6 ianuarie
se suprapuneau doua evenimente: nasterea si botezul lui Iisus. Botezul era
privit ca o nastere spirituala, pe cind nasterea propriu-zisa era una
materiala. Si atunci, parintii teologi au transferat aceasta data a nasterii,
de la 6 ianuarie pe 25 decembrie, tocmai pentru a indeparta obiceiurile pagine
ale Zeului Mitras. Dar din aceste obiceiuri pagine s-au mai pastrat colacii
rotunzi, simbolizind soarele si luna".
Si, bineinteles, datinele si
obiceiurile care fac din Bucovina, la fiecare sfirsit de an, o scena pe care se
desfasoara un spectacol unic, in care elementele mitice si cele cotidiene sint
prezentate intr-un recital de culori si de imaginatie.
Preluat si prelucrat de pe:
http://www.masti.ro/category/6
http://dacia.8m.net/Cultura/Spiritualitatea/Traditii_si_obiceiuri/Traditii_bucovinene/traditii_bucovinene.html
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu