Domnitorul Stefan cel Mare a fost canonizat (trecut oficial in randul sfintilor) de catre Biserica Ortodoxa Romana in anul 1992. Multi din contemporanii nostri insa nu sunt de acord cu sfintenia lui si prin urmare cu decizia Bisericii de a-l canoniza pe Stefan cel Mare. Din aceasta cauza, am gasit ca importanta sa analizam putin viata domnitorului Stefan cel Mare din punct de vedere religios.
Stim din izvoare ca imediat dupa moartea lui Stefan, oamenii l-au numit: Stefan cel Mare si Sfant. Aceasta titulatura s-a pastrat in constiinta nationala chiar pana in anul canonizarii si chiar pana astazi.
Toti oamenii suntem chemati la sfintenie. Mantuitorul Hristos a spuns: Fiti sfinti caci Eu Insumi sunt Sfant! Toti oamenii suntem chemati la mantuire. Cel ce se mantuieste dobandeste un grad de sfintenie mai mic sau mai mare in functie de cat de mult a facut omul pentru Hristos pe pamant. Mantuirea presupune comuniune cu Hristos. Comuniunea cu Hristos presupune participarea omului la tainele BisericiiȘ Spovedanie, Impartasanie, Maslu dar si la Sf. Liturghie si rugaciune personala, precum si smerenie si cainta de pacatele savarsite.
Ce a facut insa Stefan pentru Hristos?
Putem vorbi de doua etape importante in viata domnitorului Stefan cel Mare.
Prima etapa 1457 (anul urcarii sale pe tron) - 6 martie 1486 (anul luptei sale cu turcii de la Șcheia).
In urma luptei de la Scheia, Stefan este ranit si sta cazut intre mortii moldoveni si turci jumatate de zi. In acest timp, Stefan mediteaza adanc asupra domniei si a luptelor sale cu turcii, asupra vietii si ajunge la concluzia ca dusmanii pagani nu pot fi invinsi doar cu o mana de oameni si cu strategii militare, ci este neaparata nevoie de ajutorul lui Dumnezeu de sus. In aceasta prima etapa el construieste o singura manastire, Manastirea Putna.
In a doua etapa, 1468 - 1504 (anul mortii lui Stefan cel Mare) viata lui se schimba profund. Aceasta etapa va fi numita de istorici Etapa Stefaniana.
In aceasta etapa fiecare victorie va fi incununata cu constructie unei biserici sau manastiri.
Stefan a domnit 47 de ani in care a ctitorit 44 de biserici si manastiri pe care le-a inzestrat cu odoare de mare pret: vesminte, epitafe brodate artistic, pamanturi si chiar sate. Constructia acestor biserici intarea credinta moldovenilor. Dealtfel toate manastirile construite tineau oarecum si de o strategie duhovniceasca: in timp ce Stefan cu ostenii luptau calugarii si preotii din manastirile si bisericile ctitorite de el si nu numai se rugau lui Dumnezeu pentru domnitor si oastea tarii pentru biruinta asupra paganilor, pentru ajutor de sus.
Din 36 de batalii, Stefan cel Mare a pierdut doar doua! Toate biruintele le punea pe seama lui Dumnezeu si poruncea in popor ca nu cumva sa fie laudat el (Stefan) pentru biruinta, ci Dumnezeu de sus. Infrangerile le punea insa pe seama propriilor pacate. Cati dintre contemporanii nostri insa, pun nereusitele sau necazurile sau suferintele pe seama propriilor pacate? Cati dintre contemporani mai poarta in sine constiinta propriilor pacate? Cati isi mai poarta de grija de suflet? Multi uita ca suferintele sunt urmarea pacatelor.
Cand Stefan s-a intors victorios din lupta de la Podul Inalt cand a alungat turcii cu o oaste de trei ori mai mica decat a sultanului, Stefan s-a intors smerit, nu plin de sine si mandru! Primul lucru pe care l-a facut a fost sa ingenuncheze inaintea altarului si sa multumeasca lui Dumnezeu pentru ajutorul dat impotriva paganilor. Apoi a randuit in popor post aspru de 4 zile doar cu paine si apa, drept recunostinta adusa lui Dumnezeu. Cati dintre contemporani mai tin macar posturile de miercuri si vineri, sau cati conducatori mai randuiesc azi posturi ca multumire lui Dumnzeu?
Stefan cel Mare a avut un duhovnic, pe Sfantul Daniil Sihastru la care mereu mergea de se spovedea si se sfatuia. Este cunoscut episodul acela cand Stefan merge la chilia lui Daniil din muntii Putnei (pe atunci nu exista nici manastirea Putna nici satul Putna. Acestea vor fi infiintate de Stefan cel Mare. Pe vremea aceea peste tot era numai padure, iar chilia se afla oarecum in inima padurii. Azi se ajunge la chilie pe sosea. Se poate ajunge chiar pe jos de la manastirea Putna) si ii cere sfat, iar sfantul Daniil ii spune sa astepte pana isi termina rugaciunea. Dar rugaciunea a mai durat cateva ore. Stefan nu s-a enervat ca el marele domnitor este pus sa astepte, ca timpul lui e foarte valoros, ci din contra a asteptat cu rabdare. Contemporanii nostri au uitat ce este rabdarea. Rabdarea a devenit azi un mit.
Stefan cel Mare a avut mereu in vedere ca el trebuie sa aiba o comuniune reala cu Hristos, inafara caruia nu exista mantuire. Aceasta comuniune o realizeaza cu ajutorului unui ghid duhovnicesc, cu ajutorul duhovnicului sau Sfantul Daniil Sihastru. Cati dintre contemporani mai au duhovnic in ziua de astazi? Cati mai tin legatura cu Hristos prin duhovnici? Din contra, ei cauta sa improstie cu noroi pe preotii bisericii.
La sfatul Sf. Daniil Sihastru Stefan cel Mare construieste Manastirea Putna si manastirea Voronet unde il va randui pe Sf. Daniil Staret. Azi la Voronet, se poate gasi in partea dreapta la intrare mormantul Sf. Daniil Sihastru strajuit de icoana sfantului.
Alegerea locului pentru constructia manstirii Putna nu a fost intamplator! Toata lumea cunoaste legenda conform careia Stefan si un ostas au tras cu arcul. Sageata ostasului a nimerit mai departe si acolo s-a construit poarta manastirii. Sageata lui Stefan a nimerit intr-un stejar batran. Aici avea sa se construiasca biserica. Surpriza mare a fost atunci cand, taind stejarul, s-au descoperit ruinele unei alte vechi biserici. Zona aceasta demult era plina de sihastri (pustnici) care construisera in aceste locuri un mic schit care cu timpul disparusera. Un urmas al acestor sihastri era si Sf. Daniil Sihastrul. Iata ca Dumnezeu a lucrat prin Stefan cel Mare sa se reconstruiasca acest vechi asezamant monahal.
Stefan a pastrat mereu legatura cu Sf. Daniil Sihastru cu care se sfatuia si lua binecuvantare pentru luptele si proiectele pe care le avea. Ceea ce se face cu binecuvantarea lui Dumnezeu, se realizeaza degraba.
Incepand cu a doua parte a vietii sale, Domnitorul Stefan dupa fiecare victorie va construi cate o biserica sau manastire, iar cateodata va construi cate doua intr-o singura luna. Aceste manastiri si biserici aveau un rol foarte important. Prin ele se intarea credinta moldovenilor, dar erau si niste mici cetati. Manastirile erau construite cu fortificatie. In ele se ascundea tezaurul tarii. Dealtfel, existenta acestora facea parte si din strategia duhovniceasca a lui Stefan. In timp ce el si ostenii sai erau pe frontul de lupta, in manastiri si biserici calugarii si preotii se rugau pentru ei, iar ei biruiau cu ajutorul lui Dumnezeu.
Domnitorul Stefan cel Mare avea mare evlavie la Sf. Gheorghe purtatorul de biruinta, pe care il ruga mereu sa il ajute sa biruiasca pe pagani. Se spune ca de cateva ori chiar i s-a aratat acest mare sfant mucenic. Din aceasta cauza, cetatea Sucevei are si azi ca ocrotitor pe Sf. Gheorghe.
Cand pleca la lupte, Domnitorul Stefan pe langa zalea de fier, mai purta la brau si un triptic (foto de mai jos) din lemn masiv si ferecat in argint. Acest triptic era deschis in momentele de cumpana a domnitorului, cand duhovnicul sau arhimandritul Amfilohie Sendrea (ales dupa moartea Sfantului Daniil Sihastru) ii facea scurte ceremonii religioase adegvate momentului. Acest triptic se gaseste si azi in muzeul manastirii Putna.
Sabia cu care Stefan mergea la lupta cantarea 2.5 kg, mult mai grea decat a celorlalti osteni.
Redau mai jos 3 istorioare reale pe care le-am auzit la M-rea Putna.
1. Un calugar roman de la sfantul munte Athos venind in tara Moldovei (nu retin anul), a dorit sa faca o priveghere de toata noaptea in biserica manastirii Putna la mormantul slavitului voievod Stefan. Pentru a nu sti nimeni, el s-a ascuns in biserica, iar noaptea tarziu dupa slujba calugarii au inchis biserica cu el innauntru. Aici s-a rugat toata noaptea. La un moment dat s-a luminat altarul bisericii si a vazut acolo toti domnitorii tarilor romane, nu numai ai Moldovei. Intre ei, intr-o lumina aparte era domnitorul Stefan cel Mare.
2. In anul 1775 cand Imperiul Habsburgic a cucerit Bucovina, clopotul cel mare din clopotnita Manastirii Putna a inceput sa se traga de unul singur. In acel moment, portretul domnitorului Stefan, care-i strajuia mormantul, s-a intunecat (era pictat in culori vii), candela mormantului s-a stins iar biserica s-a umplut de o lumina ciudata.
3. Parintele Staret Melchisedec Velnic al manastirii Putna ne-a povestit o minune de pe vremea cand el era ajutor de staret, iar staret al manastirii era parintele Iachint Unciuleac. La manastirea Putna se afla o icoana a Maicii Domnului facatoare de minuni si izgonitoare de demoni. Inca din vechime vin aici demonizati care isi cauta vindecarea. Intr-o zi a venit la manastire un om posedat de un duh necurat care a cerut sa i se citeasca moltfele Sfantului Vasile cel Mare. Parintele Iachint i-a dat ascultare parintelui Melchisedec sa ii citeasca aceste molitfe. Orice preot insa cand citeste aceste molitfe declara razboi diavolului. Din aceasta cauza, preotii trebuie sa tina post, sa fie spovediti si sa citeasca canonul sfintilor ingeri si al tuturor sfintilor ca acestia sa ii vina in ajutor in lupta cu necuratul. Insa parintele Melchisedec nu mai avea timp sa mai citeasca aceste rugaciuni. Din aceasta cauza, a cerut sa i se aduca capul Sfantului Ghenadie (aceste moaste au fost daruite de Sf. Stefan la sfintirea manastirii Putna) langa el. In timp ce ii citea molitfele, demonul din om a inceput sa spuna:
- Vai de mine! Ce ma fac? Ca vine la mine Stefan cel Mare cu sabia de foc si o indreapta spre mine si imi porunceste sa plec! Iata vine si Sf. Ghenadie si Sf. Ilie Iorest si imi poruncesc sa plec!
In momentul urmator, omul a cazut lesinat. Parintii s-au speriat initial crezand ca a murit. Dar omul adormise instantaneu, fiind foarte obosit datorita chinului prin care trecusera.
Cand s-a trezit din somn, parintii l-au intrebat cum arata Stefan si Sf. Ghenadie. Despre Sf. Ghenadie nu se stia absolut nimic. Se stia ca aceste moaste au fost donate de Sf. Stefan cel Mare la sfintirea manastirii Putna. Se banuia ca e un cuvios oarecare. Insa dupa cum l-a descris demonizatul vindecat, dupa imbracaminte era un arhiereu. Demonizatul vindecat a pictat o icoana a Sfantului Ghenadie care strajuieste si azi racla sfintelor sale moaste. Acum el este calugar in sfantul munte Athos.
Stefan a pastrat mereu legatura cu Sf. Daniil Sihastru cu care se sfatuia si lua binecuvantare pentru luptele si proiectele pe care le avea. Ceea ce se face cu binecuvantarea lui Dumnezeu, se realizeaza degraba.
Incepand cu a doua parte a vietii sale, Domnitorul Stefan dupa fiecare victorie va construi cate o biserica sau manastire, iar cateodata va construi cate doua intr-o singura luna. Aceste manastiri si biserici aveau un rol foarte important. Prin ele se intarea credinta moldovenilor, dar erau si niste mici cetati. Manastirile erau construite cu fortificatie. In ele se ascundea tezaurul tarii. Dealtfel, existenta acestora facea parte si din strategia duhovniceasca a lui Stefan. In timp ce el si ostenii sai erau pe frontul de lupta, in manastiri si biserici calugarii si preotii se rugau pentru ei, iar ei biruiau cu ajutorul lui Dumnezeu.
Domnitorul Stefan cel Mare avea mare evlavie la Sf. Gheorghe purtatorul de biruinta, pe care il ruga mereu sa il ajute sa biruiasca pe pagani. Se spune ca de cateva ori chiar i s-a aratat acest mare sfant mucenic. Din aceasta cauza, cetatea Sucevei are si azi ca ocrotitor pe Sf. Gheorghe.
Cand pleca la lupte, Domnitorul Stefan pe langa zalea de fier, mai purta la brau si un triptic (foto de mai jos) din lemn masiv si ferecat in argint. Acest triptic era deschis in momentele de cumpana a domnitorului, cand duhovnicul sau arhimandritul Amfilohie Sendrea (ales dupa moartea Sfantului Daniil Sihastru) ii facea scurte ceremonii religioase adegvate momentului. Acest triptic se gaseste si azi in muzeul manastirii Putna.
Sabia cu care Stefan mergea la lupta cantarea 2.5 kg, mult mai grea decat a celorlalti osteni.
Redau mai jos 3 istorioare reale pe care le-am auzit la M-rea Putna.
1. Un calugar roman de la sfantul munte Athos venind in tara Moldovei (nu retin anul), a dorit sa faca o priveghere de toata noaptea in biserica manastirii Putna la mormantul slavitului voievod Stefan. Pentru a nu sti nimeni, el s-a ascuns in biserica, iar noaptea tarziu dupa slujba calugarii au inchis biserica cu el innauntru. Aici s-a rugat toata noaptea. La un moment dat s-a luminat altarul bisericii si a vazut acolo toti domnitorii tarilor romane, nu numai ai Moldovei. Intre ei, intr-o lumina aparte era domnitorul Stefan cel Mare.
2. In anul 1775 cand Imperiul Habsburgic a cucerit Bucovina, clopotul cel mare din clopotnita Manastirii Putna a inceput sa se traga de unul singur. In acel moment, portretul domnitorului Stefan, care-i strajuia mormantul, s-a intunecat (era pictat in culori vii), candela mormantului s-a stins iar biserica s-a umplut de o lumina ciudata.
3. Parintele Staret Melchisedec Velnic al manastirii Putna ne-a povestit o minune de pe vremea cand el era ajutor de staret, iar staret al manastirii era parintele Iachint Unciuleac. La manastirea Putna se afla o icoana a Maicii Domnului facatoare de minuni si izgonitoare de demoni. Inca din vechime vin aici demonizati care isi cauta vindecarea. Intr-o zi a venit la manastire un om posedat de un duh necurat care a cerut sa i se citeasca moltfele Sfantului Vasile cel Mare. Parintele Iachint i-a dat ascultare parintelui Melchisedec sa ii citeasca aceste molitfe. Orice preot insa cand citeste aceste molitfe declara razboi diavolului. Din aceasta cauza, preotii trebuie sa tina post, sa fie spovediti si sa citeasca canonul sfintilor ingeri si al tuturor sfintilor ca acestia sa ii vina in ajutor in lupta cu necuratul. Insa parintele Melchisedec nu mai avea timp sa mai citeasca aceste rugaciuni. Din aceasta cauza, a cerut sa i se aduca capul Sfantului Ghenadie (aceste moaste au fost daruite de Sf. Stefan la sfintirea manastirii Putna) langa el. In timp ce ii citea molitfele, demonul din om a inceput sa spuna:
- Vai de mine! Ce ma fac? Ca vine la mine Stefan cel Mare cu sabia de foc si o indreapta spre mine si imi porunceste sa plec! Iata vine si Sf. Ghenadie si Sf. Ilie Iorest si imi poruncesc sa plec!
In momentul urmator, omul a cazut lesinat. Parintii s-au speriat initial crezand ca a murit. Dar omul adormise instantaneu, fiind foarte obosit datorita chinului prin care trecusera.
Cand s-a trezit din somn, parintii l-au intrebat cum arata Stefan si Sf. Ghenadie. Despre Sf. Ghenadie nu se stia absolut nimic. Se stia ca aceste moaste au fost donate de Sf. Stefan cel Mare la sfintirea manastirii Putna. Se banuia ca e un cuvios oarecare. Insa dupa cum l-a descris demonizatul vindecat, dupa imbracaminte era un arhiereu. Demonizatul vindecat a pictat o icoana a Sfantului Ghenadie care strajuieste si azi racla sfintelor sale moaste. Acum el este calugar in sfantul munte Athos.
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu