Părintele Mihai Negrea de la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, judeţul Suceava, reuşeşte, cu ajutorul oamenilor cu inimă, să schimbe viaţa a peste 100 de copii săraci. Dacă pentru 15 micuţi orfani sau săraci preotul oferă un acoperiş deasupra capului, alţi peste 100 primesc zilnic cel puţin o masă caldă din partea părintelui Negrea.

Pe drumul ce leagă Moldova de Ardeal, undeva aproape de Vatra Dornei, în localitatea Podu Coşnei, din comuna Poiana Stampei, judeţul Suceava, trăieşte  un preot care a ales să nu fie doar păstor de suflete, ci şi părinte pentru 117 copii care provin din familii sărace sau sunt orfani. Părintele Mihai Negrea slujeşte, din anul 2006, la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Podu Coşnei, loc în care a ridicat un cămin pentru orfani unde trăiesc 15 suflete.

Pe lângă aceştia, preotul Negrea asigură zilnic o masă caldă pentru 32 de copii, cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani, care locuiesc alături de părinţii lor, în localităţile Coşna şi Poiana Stampei. Alţi 70 de copii din zona Dornei cu diverse probleme sociale primesc ajutor din partea preotului sucevean, care le oferă de mâncare într-un centru de zi deschis la Vatra Dornei într-o clădire pe care a reabilitat-o cu bani din donaţii.

„Pentru aceşti copii primesc un ajutor lunar de la Primăria Vatra Dornei în valoare de 4.000 de lei“, a precizat părintele Mihai Negrea.

A slujit în Afganistan

Preotul Negrea nu este străin de greutăţile vieţii. Până în anul 2006, când a ajuns la Podu Coşnei, Mihai Negrea a fost preot militar în Afganistan, experienţă care l-a făcut să preţuiască mai mult viaţa şi să-şi dorească să-i ajute pe cei din jur.

De-a lungul timpului, pe unde a fost, părintele Negrea a reuşit să lase în urma sa ceva. El a construit o biserică în curtea spitalului din oraşul Broşteni, precum şi un lăcaş de cult în incinta Unităţii de vânători de munte din Vatra Dornei, cazarmă unde a slujit ultima dată.

Din anul 2006, de când a ajuns la Mănăstirea din Podu Coşnei, preotul Mihai Negrea a construit un cămin pentru copii, cu sală de mese, bibliotecă şi cabinet medical. Pe lângă călugării de la mănăstire, în sprijinul părintelui au sărit o profesoară pensionară din sat ce îi ajută pe copii la teme şi două localnice care le fac zilnic de mâncare micuţilor nevoiaşi.

„Când am venit pentru prima dată la Podu Coşnei am cam răbdat de foame, aşa că mi-am promis ca oricine va trece pragul mănăstirii să mănânce măcar un colţ de pâine“, a spus părintele Negrea.

Primii copii ajunşi la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Podu Coşnei au fost patru fraţi care locuiau în zonă. Rămaşi orfani de mamă, după ce femeia a murit înecată, cu un tată paralizat care nu putea să aibă grijă de ei, cei patru fraţi au fost luaţi în grijă de părintele Negrea. La început, micuţii mergeau zilnic să mănânce la mănăstire, iar într-o zi au rămas cu totul acolo.

După cei patru fraţi, au urmat alţi şi alţi copii care au ajuns în grija preotului Negrea. Unii dintre cei care i-au trecut pragul abia ştiau să scrie şi să citească, însă acum părintele se poate mândri că a schimbat destine, având tineri care se pregătesc pentru facultăţi sau şi-au terminat deja studiile. Părintele de la mănăstirea din Podu Coşnei are o singură grijă, cea ca în fiecare zi să fie mâncare pe masă, ca nu cumva să rămână cineva flămând sub acoperişul lui.

Copiii care locuiesc la mănăstire merg fie la şcoală, fie la grădiniţă, în funcţie de vârstă. Ei nu pleacă la cursuri fără a avea lecţiile făcute, un pacheţel în ghiozdan şi bani de buzunar. Preotul ar vrea să facă mult mai mult pentru copiii nevoiaşi, însă nu are banii necesari: „Eu sunt tot timpul pe drumuri şi practic cerşesc. Din cerşit fac totul“. Mihai Negra spune că niciunul dintre copii care ajung la mănăstirea din Podu Coşnei nu este lăsat să plece din centru până când nu reuşeşte să termine o şcoală sau să îşi întemeieze o familie.

Tineri salvaţi de la dependenţa de droguri

O poveste pe care o spune cu mândrie preotul Negrea este cea a adolescenţilor cu probleme legate de alcool şi droguri adunaţi de pe străzile Bacăului. La începutul lui 2010, zece băieţi şi fete, consumatori de alcool, etnobotanice sau droguri, au fost aduşi la Mănăstirea din Podu Coşnei pentru a încerca să scape de dependenţa lor. Tinerii au fost susţinuţi moral de preot şi au luat parte la o terapie ce consta în rugăciune, muncă şi meditaţie. Niciunul dintre cei zece nu a dezamăgit şi, cu sprijinul părintelui Negrea, dar şi al celorlalte persoane de la mănăstire, toţi au scăpat de vicii. De câte ori au ocazia, tinerii din Bacău îl vizitează pe preotul din vârf de munte care a avut încredere în ei şi le-a oferit şansa la o viaţă normală.

Pentru tot ceea ce a făcut în vara anului 2014, preotul Mihai Negrea a primit titlul de „Cetăţean de Onoare al comunei Poiana Stampei“. „De când a venit în Podu Coşnei, părintele Mihai Negrea a început să ajute persoanele nevoiaşe din zonă. El şi-a început opera de binefacere în urmă cu aproape zece ani, când a deschis un centru de asistenţă socială la Mănăstirea Podu Coşnei. În mai puţin de doi ani, preotul Negrea a reuşit să construiască în Poiana Stampei un centru pentru 15 copii năpăstuiţi de soartă“, a confirmat primarul comunei Poiana Stampei, Viluţ Mezdrea.

Birocraţia, duşmanul orfanilor

Preotul Mihai Negrea mai are un singur vis, spune el, acela de a transforma clădirea din Vatra Dornei, locul în care în prezent 70 de copii iau zilnic o masă caldă, într-un centru pentru minorii fără adăpost. Chiar dacă imobilul a fost renovat, cele 17 camere cu două şi trei paturi nu pot fi folosite ca internat pentru orfani din cauza birocraţiei. Legislaţia nu permite Ministerului Mediului să acorde licenţă pentru acest centru decât dacă preotul angajează personal căruia să-i plătească salarii. Părintele Negrea a arătat că nu dispune de fonduri pentru a angaja persoane să lucreze la acest centru şi că toţi cei care vor să-i ajute pe aceşti prunci săraci sunt voluntari.

Lăsaţi fără lumină pentru neplata facturilor

La mijlocul lunii trecute, Mănăstirea din Podu Coşnei, locul în care şi-au găsit casă 15 orfani, a rămas fără curent electric. În după-amiaza zilei de 11 august 2015, reprezentanţii E.ON au sistat furnizarea energiei electrice pe motiv de neplată. Valoarea facturii se ridică la suma de 13.000 de lei, iar preotul Mihai Negrea, cel care se zbate zilnic ca zeci de micuţi să aibă ce mânca, a reuşit cum-necum să remedieze pentru moment problema.

„Am reuşit să fac rost de 4.500 de lei şi să negociez cu cei de la E.ON să-mi reeşaloneze restul datoriei, însă după debranşare şi rebranşare a rămas că avem de plătit în jur de 10.000 de lei, sumă pe care trebuie să o achităm până în luna octombrie a acestui an, plus ce se mai adună până atunci. Lunar, factura la curent a mănăstirii ajunge la 3.000–4.000 de lei, bani mulţi consider eu pentru două maşini de spălat şi trei frigidere, dar nu avem ce face, avem încrederea că totul se va rezolva“, a povestit preotul Mihai Negrea.

Sursa: http://adevarul.ro/locale/suceava/preotul-hraneste117-copii-parintele-zbate-zi-zi-putea-asigura-masa-calda-orfanilor-suceava-1_55e888a0f5eaafab2c38d4ee/index.html

BestKids.ro - Jocuri, Jucarii si Accesorii Bebelusi

În contextul în care, în perioada 1990-2012 s-a raportat un număr de 7.668.489 de avorturi (potrivit datelor oficiale furnizate de Centrul de Statistică și Informatică în Sănătatea Publică, din cadrul Ministerului Sănătății), un preot din satul Oneaga, județul Botoșani derulează un proiect prin care dorește să asigure o casă și o școală unei comunități formate din 56 de suflete salvate de la avort sau rămase orfane.

Proiectul face parte dintr-un program social mai amplu de salvarea a copiilor, intitulat “Împreună pentru viață” și este inițiat de Fundația Nektarios, în parteneriat cu Asociația “Salvează o inimă”. Scopul campaniei este strângerea de fonduri pentru ridicarea Așezământului Social-Educațional “Sfântul Efrem cel Nou” din satul Oneaga, comuna Cristești, județul Botoșani. Astfel, inițiatorul campaniei dorește să le ofere o casă și un programul educațional copiilor care au fost părăsiți de părinți, salvați de la avort sau rămași orfani.

În cadrul Centrului social-educațional, cu o suprafață construită de 1.400 mp, vor funcționa o grădiniță cu programul normal, o bibliotecă universală cu acces liber, un centru de zi, un atelier de practică profesională pentru tineri și un centru de promovare și consultanță în domeniul agricol. Până la ora actuală, s-a construit subsolul, cu ajutorul sătenilor din Oneaga și a câtorva sponsori care au dorit să rămână sub anonimat, însă pentru finalizarea întregului Așezământ mai este nevoie de peste 400.000 Euro.

Odată construit, centrul social-educațional nu va mai avea nevoie de fonduri suplimentare pentru funcționare, deoarece inițiatorii proiectului au implementat deja un plan pentru autosusținerea economică a așezământului. Fundația Nektarios are în vedere înființarea unei ferme agricole, patru sere, patru depozite (8000mp), un atelier meșteșugăresc universal, crescătorie de păsări, prisacă, o plantație de salcie (5ha), pentru asigurarea lemnului necesar pentru foc și construirea unui centru de informare turistică și a unei tabere de recreere, pentru activități cultural-educative, schimburi de experiență, simpozioane, tabere de lucru și voluntariat.

Persoanele și companiile, care vor să ajute la construirea așezământului, pot dona materiale de construcție sau bani, în conturile RO98CECEBT01C1EURO590832 (Euro) și  RO84CECEBT0130RON0590831 (Ron). Mai multe detalii despre Așezământul “Sfântul Efrem cel Nou” găsiți pe www.fundatianektarios.ro.

“Considerăm că problema avortului este una foarte serioasă în țara noastră. Din statistici vedem că din 1990 încoace rata avorturilor depășește o treime din numărul total al populației actuale. Suntem convinși că acești copii nu ar fi murit dacă ar fi existat un program social-educațional la nivel national. De asemenea, suntem convinși că acești minunați copii salvați de la avort nu au nevoie numai de un acoperiș deasupra capului, au nevoie mai ales de o educație și de o modalitate de a lucra, punând în aplicare cele învățate. Proiectul de la Oneaga este printre puținele din țară, însă este inedit prin faptul că ne dorim fonduri doar pentru construirea lui, nu și pentru susținerea lui economică. De atunci încolo, am creionat un plan coerent pentru autosusținerea sa economică”, declară preotul Musteață Ștefănel Radu, președintele Fundației Nektarios.

Mult mai multe detalii aici: https://salveazaoinima.ro/campaigns/asezamantul-sfantul-efrem-cel-nou/?gclid=CjwKEAjwsvmvBRCT5ozK-dmY7D4SJACyIoJmtJmjAF_Q8E2_Lll5-V_JWbVMWqHTAPlCxGEutgz-CxoCZGbw_wcB

Sursa: http://gherla.tv/un-preot-din-judetul-botosani-salveaza-copii-de-la-avort-si-le-ofera-si-educatie/

BestKids.ro - Jocuri, Jucarii si Accesorii Bebelusi

Părintele Dan Damaschin (40 de ani) şi oamenii pe care i-a adunat în jurul bisericii la care slujeşte, de la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Cuza-Vodă din Iaşi, au ridicat cu banii din cutia milei zece case noi pentru familiile sărace care le trec pragul şi au în construcţie încă multe altele.

De când a intrat în preoţie, părintele Dan Damaschin de la biserica din curtea Maternităţii Cuza-Vodă din Iaşi a început să ridice locuinţe cu sprijinul oamenilor din comunitatea în care a slujit. Mai întâi la Podolenii de  Sus, apoi la Cozia, iar de când e preot la maternitate, în mai multe sate din jurul Iaşiului.

Fiecare casă, 6.000 de euro

Originar din sudul judeţului Iaşi, din Moşna, Dan Damaschin şi-a dorit dintotdeauna să ajungă medic. A absolvit liceul sanitar şi, în urma unor vizite pe la mănăstirile din Moldova, s-a înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. „Mă pregăteam să fiu medic, dar după câteva întâlniri cu părintele Cleopa, mi-am dat seama că se pot face lucruri frumoase pentru semeni nu doar din sala de operaţie sau cu medicamente“, povesteşte preotul. Damaschin spune că atunci când a văzut că vin la biserică să se roage oameni fără case, „fără un loc pe pământ care să ofere sentimentul de siguranţă“, s-a străduit să intervină şi să pună umărul la muncă. A reuşit astfel să strângă bani pentru zece case, în fiecare fiind investiţi în jur de 6.000 de euro, bani adunaţi de la enoriaşi. Casele – fiecare cu câte două camere şi un hol – au fost ridicate de voluntarii adunaţi în jurul părintelui Damaschin.

„Am început să intervin acolo unde apăreau incendii sau diferite calamităţi. M-a întristat să văd oameni care cred că cel aflat în necaz este vinovat direct de ceea ce s-a abătut asupra sa. Noi, creştinii, suntem lăsaţi de Dumnezeu să fim solidari. Iisus a luat pe umărul său oiţa rănită şi a dus-o spre turma sa, chiar dacă 99 au rămas nesupravegheate o perioadă“, subliniază Damaschin.

Refugiu pentru mame şi copii abuzaţi

Preotul Dan Damaschin vede şi aude multe. Totuşi el nu se rezumă la iertarea păcatelor, ci oferă ajutor real persoanelor care au cea mai mare nevoie. De exemplu, mamelor de la maternitate care nasc a nu-ştiu-câta oară şi care nu ar avea unde să-şi ducă pruncii de câteva zile decât în canalele din oraş sau în magazii improvizate de la sate.

Pentru ele, dar şi pentru cele cu parteneri violenţi, preotul Dan Damaschin încearcă să găsească soluţii. La Vişani, o localitate de lângă Iaşi, Damaschin şi o mână de enoriaşi pe care preotul îi consideră familia sa, au construit trei case pentru părinţi tineri, crescuţi toată viaţa în centrele de plasament.

Un alt caz. Vara aceasta, părintele a cerut sprijinul ieşenilor pentru a ridica o casă la Medeleni. Ca să atragă cât mai mulţi voluntari, i-a chemat pe oameni pe şantier, „pentru că la muncă sigur vor scăpa de kilogramele în plus“. Proiectul de la Medeleni a fost conceput pentru a oferi o soluţie sigură unei mame care risca să-şi piardă cei cinci copii pentru că statul intenţiona să-i ia în centrele sale.

Minorii suferiseră diferite abuzuri din partea tatălui, condamnat la 13 ani de închisoare pentru că şi-a batjocorit fiica cea mare. Ca să nu fie despărţiţi unul de altul şi de mamă, preotul Dan Damaschin le-a oferit şansa să trăiască în casa lor.

„Am făcut case acolo unde am văzut că părinţii îşi dau măcar cea mai mică silinţă să-şi ţină copiii alături. În cazul de la Medeleni, am zis că e mai bine pentru copii să fie alături de mamă, chiar dacă în contextul acesta, cu o educaţie precară, nu ai de unde să găseşti mame ideale“, subliniază preotul, precizând că după ce a terminat casa, i-a cumpărat familiei o vacă de la care micuţii să aibă lapte în permanenţă.

Mamele-copii, prigonite de acasă

Preotul Maternităţii „Cuza-Vodă“ încearcă să le fie de folos şi mamelor care riscă să-şi abandoneze nou-născuţii. Împinse de sărăcia de acasă sau pur şi simplu de lipsa unei locuinţe în care să poată să-şi îngrijească bebeluşii, multe mame care nasc la Iaşi ajung să-şi abandoneze pruncii în spital. Preotul spune că numărul micuţilor lăsaţi la voia întâmplării ajunge anual la aproape 100.

„Aceste suflete sunt tăiate cu bărdiţa din start pentru că noi, poporul român, statul român, nu suntem capabili să oferim o asistenţă maternală corectă. Nu ştim să ne îngrijim de mamă şi de bebeluş pe termen lung. Nu este suficient să-i asiguri câte ceva şase luni, un an sau doi. Cum să-i ceri unei mame care a trăit toată viaţa pe stradă să-şi găsească un serviciu pe perioadă nedeterminată, să aibă locuinţă bună şi timp să crească copilul?“, se întreabă, retoric, preotul.

Pentru astfel de mame, preotul, împreună cu oamenii din localitatea Valea Lupului, ridică în prezent un centru cu 24 de case. Locuinţele sociale pe care intenţionează să le pună la dispoziţia mamelor fără adăpost sunt deocamdată în stadiul de şantier, însă preotul speră ca, până la finalul anului, să poată da în folosinţă măcar jumătate din ele. Este nevoie să facă acest lucru pentru că, săptămânal, în maternitate găseşte mame care nu au încotro să apuce, dar care vor să-şi crească micuţii.

„Am mame în spital care nu se pot descurca în clipa de faţă pentru că, ori sunt crescute pe stradă, ori nu au niciun sprijin familial. Vorbim de eleve şi studente însărcinate pe care familia le repudiază. Zeci de bebeluşi sunt abandonaţi anual din cauza asta şi numărul ar putea fi redus la jumătate prin protejarea mamei şi a copilului“, mai adaugă preotul.

Umple ghiozdanele a peste 200 de şcolari

Biserica pe care părintele o are în seamă de câţiva ani a contribuit şi la educaţia copiilor ale căror familii nu-şi permit să le cumpere rechizite. Inspirat de mamele care i-au povestit de copiii lor buni la învăţătură, dar care nu au papuci sau îmbrăcăminte de mers la şcoală, Dan Damaschin a conceput „Grăuntele de muştar“, un proiect prin care umple cu rechizite, haine şi încălţăminte, ghiozdanele a peste 200 de şcolari.

În paralel, din aceleaşi fonduri, preotul oferă lunar şapte burse de studiu, pentru elevi şi studenţi. „Acestor familii le oferim şi alimente în timpul anului ca să aibă ce pune pe masă când şcolarul se întoarce acasă. Avem în grijă de la copii de clasa zero la studenţi în anul II sau III de facultate. Bursele variază între 200 şi 400 de lei pe lună şi le oferim cazurilor cu adevărat disperate, pentru că banii statului nu acoperă nici transportul. Aici contribuim noi“, spune Dan Damaschin.

În prezent, preotul ajută două studente la medicină, care provin din familii cu şase copii, şi un student care urmează informatica şi provine dintr-o familie nevoiaşă cu şapte copii. „O altă fată, orfană de ambii părinţi, face colegiul de asistente medicale. Eu cred că toţi copiii merită acces la educaţie, chiar dacă familia nu-i poate sprijini“, conchide ieşeanul.

Autor: Iulia Ciuhu

Sursa: http://adevarul.ro/locale/iasi/preotul-iasi-case-saraci-duce-scoala-sute-copii-sunt-suflete-taiate-bardita-start-crestinii-lasati-solidari-1_55fbbe1df5eaafab2cbb4892/index.html

Zilele Muzeului Țăranului Roman

10 – 20 septembrie 2015

A șasea ediție a Zilelor Muzeului Țăranului continuă până duminică.

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă cu expoziții noi, târg cu meșteri, muzică și multe filme.
 

PROGRAM

Miercuri, 16 septembrie
10.00 - 18.00 - Daniela Nenciulescu. Umbra coaselor și steaua polară - Sala Irina Nicolau
10.00 - 18.00 - Hrisoave în piatră și var - Sala Acvariu
10.00 - 18.00 - Bucharest Photo Week - Sala Tancred Bănățeanu
19.30 - Retrospectivă Dan Pița - Cinema Muzeul Țăranului
Omul zilei 1997 - 1 h 54 min.

Joi, 17 septembrie
10.00 - 18.00 - Daniela Nenciulescu. Umbra coaselor și steaua polară - Sala Irina Nicolau
10.00 - 18.00 - Hrisoave în piatră și var - Sala Acvariu
10.00 - 18.00 - Tururi ghidate în expoziția permanentă
10.00 - 18.00 - Bucharest Photo Week - Sala Tancred Bănățeanu
18.00 - Vernisaj Vrednici de un Muzeu Național. In memoriam Alexandru Tzigara-Samurcaș - Sala Foaier
19.30 - Retrospectivă Dan Pița - Cinema Muzeul Țăranului
Kyra Kyralina 2014 - 1 h 39 min.

Vineri, 18 septembrie
10.00 - 18.00 - Vrednici de un Muzeu Național. In memoriam Alexandru Tzigara–Samurcaș - Sala Foaier
10.00 - 18.00 - Daniela Nenciulescu. Umbra coaselor și steaua polară - Sala Irina Nicolau
10.00 - 18.00 - Hrisoave în piatră și var - Sala Acvariu
10.00 - 18.00 - Bucharest Photo Week - Sala Tancred Bănățeanu
10.00 - 18.00 - Târgul Piața Țărănească - Curtea Muzeului
20.00 - Noaptea Albă a Filmului Românesc – Grădina Cinema
19.30 - 22.00 - Festivalul de Film ETNO „Culese din Balkani” - Cinema Muzeul Țăranului
22.30 - Noaptea Albă a Filmului Românesc - Cinema Muzeul Țăranului

Sâmbătă, 19 septembrie
10.00 - 18.00 - Vrednici de un Muzeu Național. In memoriam Alexandru Tzigara–Samurcaș - Sala Foaier
10.00 - 18.00 - Daniela Nenciulescu. Umbra coaselor și steaua polară - Sala Irina Nicolau
10.00 - 18.00 - Hrisoave în piatră și var - Sala Acvariu
10.00 - 18.00 - Bucharest Photo Week - Sala Tancred Bănățeanu
10.00 - 18.00 - Târgul Piața Țărănească - Curtea Muzeului
12.00 - 15.00 - Zilele Europene ale Patrimoniului 2015: Patrimoniul industrial și tehnic - Clubul Țăranului
19.00 - 22.00 - Festivalul de Film ETNO „Culese din Balkani” - Cinema Muzeul Țăranului

Duminică, 20 septembrie
10.00 - 18.00 - Vrednici de un Muzeu Național. In memoriam Alexandru Tzigara–Samurcaș - Sala Foaier
10.00 - 18.00 - Daniela Nenciulescu. Umbra coaselor și steaua polară - Sala Irina Nicolau
10.00 - 18.00 - Hrisoave în piatră și var - Sala Acvariu
10.00 - 18.00 - Bucharest Photo Week - Sala Tancred Bănățeanu
10.00 - 18.00 - Târgul Piața Țărănească - Curtea Muzeului
18.30 - 22.00 - Festivalul de Film ETNO „Culese din Balkani” - Cinema Muzeul Țăranului

Intrarea este liberă.

Parteneri: Clubul Țăranului, Vinarte

Politistii greci au descoperit in containerele cu ajutoare pentru refugiati arme si munitii. Unul dintre politisti a declarat ca au gasit peste 5000 de arme. Ce parere aveti?

Aceasta inregistrare si pozele de mai jos au fost facute in anul 2006.

Sunt cativa pasi foarte simpli de urmat.

Mai intai intrati in folderul D.

apoi dati click pe folderul care va poarta numele. Al meu este CONSTANTIN PC

Dati dublu clik pe el si vi se va deschide o mica fereastra. Dati click pe Manage space used by the backup.

 Se va deschide aceasta fereastra. Acum selectati View backups.

 Se mai deschide o fereastra. Selectati backupul care doriti sa il stergeti. Eu am mai jos doar doua backupuri. Voi sterge unul singur. Daca as fi avut mai multe, le-as fi sters pe rand. E bine sa il lasati nesters pe ultimul de jos. In caz de nevoie acesta ar putea salva unele date din computerul dumneavoastra. 

 Astfel arata dupa ce am sters backupul dorit.

Şoferii care au circulat fără rovinietă scapă de plata amenzii dacă procesele verbale de constatare şi sancţionare primite acasă nu au semnătura olografă a agentului constatator. Acest lucru este posibil după ce Curtea Supremă a admis în luna februarie recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi a decis că documentele transmise fără această semnătură sunt lovite de nulitate. Şoferii trebuie însă să solicite în instanţă anularea amenzilor şi a penalităţilor, iar în unele cazuri a executărilor silite.

Problemele şoferilor cu amenzile primite de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) pentru lipsa rovinietei şi executările silite pentru neplata acesteia au ajuns pe masa Curţii Supreme, la sesizarea Avocatului Poporului.

Instanţa a decis, la sfârşitul lui februarie, că documentele transmise de CNADNR sunt lovite de nulitate absolută, pentru că semnătura electronică nu este legală. Conform deciziei ÎCCJ, singurele procese-verbale de amendă, care pot fi acceptate, sunt cele care au semnătura olografă a agentului care a constatat lipsa rovinietei.

În consecinţă, cei care au primit în cutia poştală o amendă trebuie să meargă în instanţă şi să solicite anularea ei, în baza deciziei comunicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă semnătura olografă nu apare pe document.

Ghid practic pentru a-ţi salva banii

Pâna la momentul în care Parlamentul sau Executivul vor modifica legislaţia în sensul deciziei pronunţate de ÎCCJ, anularea amenzilor, penalităţilor şi a executărilor silite, după caz, va trebui solicitată în instanţă. Dincolo de semnătura olografă, problemele şoferilor sunt şi în cazul în care, mulţi dintre ei, s-au trezit executaţi silit, fără a primi vreo înştiinţare că au de plătit vreo amendă.

Conform Art. 9 din Ordonanţa nr. 15 din 24 ianuarie 2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, “începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei” (alin.2). De asemenea, “în cazurile prevăzute la alin.2, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de MAI – DRPCIV sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmeşte şi se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenţiei pentru încălcarea prevederilor art.8 alin. (1)”.

Potrivit CNADNR, “sumele provenite din amenzile aplicate de personalul CNADNR constituie venit în proporţie de 90% în contul CNADNR şi 10% la bugetul de stat“.

În 2014, CNADNR a executat silit mai mulţi şoferi, care au fost prinşi fără rovinietă, în mod abuziv, spun avocaţii. Cei care au primit asemenea somaţii şi nu vor să plătească trebuie să se adreseze de urgenţă instanţei şi să ceară anularea executării silite.

Potrivit unui raport CNADNR, instituţia a încasat în 2013 din rovinietă aproape 261 milioane euro, din care 11 milioane euro reprezintă suma strânsă din amenzile plătite de şoferii care au circulat pe şosele fără a achita rovinieta.

Unde se plăteşte amenda pentru rovinietă?

Înainte de toate, luaţi în considerare faptul că oricine are dreptul de a contesta amenda de rovinietă. Dacă sunteţi siguri că aţi primit amenda pe nedrept, contestaţi-o. Dacă aţi circulat fără rovinietă, iar amenda nu este nici o greşeală nu puteţi face decât să o plătiţi. În vederea plăţii amenzii trebuie să:

– O plătiţi în maxim 15 zile de la data comunicării la sediul contravenientului. Amenda poate fi plătită la orice unitatea de trezorerie din România.

– Tariful de despăgubire va fi plătit la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri din raza judeţului în care aţi fost prinşi fără rovinietă.

Sursa: https://www.roplati.ro/new/cum-sa-scapi-legal-de-amenzile-pentru-rovinieta/

Rovinieta se poate plati si online fara sa mai pierzi timpul pe drumuri. Stiati?

Ai primit amenda? Motive de contestare-anulare amenda

Consideri ca ai fost amendat pe nedrept? Vrei sa contesti amenda si procesul verbal si sa obtii anularea? Iata mai jos cum contestam o amenda, cateva motive ce duc la anularea procesului verbal precum si modele de plangeri care iti pot fi de folos.

Atacarea unui proces verbal prin care s-au stabilit amenzi rutiere se face la instanta de judecata. Contestarea unei amenzi (a unui proces verbal) se face prin redactarea unui act de investire a instantei (plangere). Plangerea se depune la sediul politiei in a carei raza teritoriala ati fost amendat. Mai exact, daca ati primit o amenda in Cluj-Napoca si sunteti din Bucuresti, va trebui sa depuneti plangerea la sediul politiei rutiere din Cluj-Napoca. Plangerea se adreseaza judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita fapta.

Trebuie sa alcatuiti un dosar si sa il depuneti in termen de 15 zile de la data intocmirii a procesului verbal de contraventie. Dosarul trebuie sa contina cate doua exemplare din urmatoarele acte:

·             copie xerox act de identitate

·             copie xerox proces-verbal de contraventie

·             plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei

·             memoriu impotriva politistului, daca considerati ca s-a comis un abuz.

Plangerea suspenda executarea, cat timp se judeca nu exista nici un titlu care sa va oblige sa platiti amenda. Legea spune ca trebuie sa achitati amenda si cand vi se face dreptate cereti banii inapoi la administratia financiara. Acest lucru este valabil numai daca ati semnat procesul verbal, altfel, daca nu ati semnat procesul verbal de contraventie, nu trebuie sa platiti amenda pana nu se va solutiona cazul.

In lista de mai jos se regasesc o serie de motive care au condus in instanta la anularea proceselor verbale si implicit la anularea contraventiilor imputate de catre politisti:

·             nerespectarea formei cerute de lege a formularului pe care s-a facut PV;

·             lipsa mentiunilor cu privire la numele si functia agentului constatator;

·             lipsa semnaturii agentului constator;

·             politistul nu este specializat si/sau nu are dispozitie din partea Inspectoratului General al Politiei Romane de a exercita controlul respectarii normelor de circulatie rutiera si de a aplica masurile legale in cazul in care exista incalcari ale normelor privind circulatia pe drumurile publice;

·             contravenientul nu era de fata si nici nu putea sa faca obiectiuni;

·             nu sunt mentionate obiectiunile contravenientului;

·             nementionarea motivelor care au dus la intocmirea unui proces verbal care nu contine datele cerute de lege;

·             politistul nu mentioneaza distanta de indicatorul care interzice oprirea/stationarea si nu mentioneaza numarul casei in fata careia a fost oprita masina;

·             necorelarea intre distanta de la indicatorul care interzice oprirea/stationarea si numarul casei in fata careia era oprita masina;

·             politistul nu mentioneaza unde a stat autovehicolul, era sau nu pe partea carosabila, adica era sau nu sub incidenta indicatorului care interzice oprirea/stationarea

·             neprezentarea probei radar in instanta;

·             mentionarea mincinoasa a numarul casei si a distantei fata de indicatorul care interzice oprirea/stationarea;

·             stabilirea amenzii contraventionale in suma totala, fara sa indice sanctiunea aplicata pentru fiecare din contraventile stabilite

MODEL de "Plangere impotriva procesului verbal de contraventie"

________________________________________________________________________

PLANGERE IMPOTRIVA PROCESULUI-VERBAL DE CONTRAVENTIE

seria .......... numarul ........... din data de ......./......../2013

incheiat de ag. sef. adj. ............................... din IPj ....................

Va rog sa dispuneti anularea procesului-verbal.

MOTIVARE

In fapt

La data de ...../....../2013 ma deplasam cu autoturismul marca ............, cu numarul de inmatriculare ........, proprietate personala spre ................. impreuna cu ............................

Venind dinspre ..............., inainte de a intra in satul ................... am fost oprit de un echipaj de politie.

.....

Aici trebuie relatat ceea ce sa intamplat

.....

In subsidiar doresc sa atrag atentia instantei asupra gravelor deficiente de care sufera procesul-verbal de contraventie. Motivele acestor grave deficiente tin ori de necunoasterea crasa a legii ori de aplicarea constanta a legii intr-un mod distorsionat.

....

Motive de anulare a procesului verbal de constatare a contraventiei care se vi se aplica in speta

....

In drept

precizati articolele si legile pe care va sustineti plangerea

Sursa foarte utila: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1628374077379944&id=1611801775703841

Mama mea avea un singur ochi. O uram… era o rusine pentru mine. Lucra la un targ de vechituri; colecta produse mici si incerca sa le vanda pentru mai multi bani.

Imi amintesc ca intr-o zi, mama a venit la scoala. Am fost atat de jenat. Cum a putut sa imi faca asa ceva? I-am aruncat o privire plina de ura si am luat-o la fuga catre casa. A doua zi toti copiii radeau de mine.

Imi doream sa dispara din aceasta lume, asa ca i-am zis: “Mama, de ce ai un singur ochi? Esti atat de urata! De ce nu mori?”

Mama nu a raspuns. Cred ca m-am simtit un pic rau dar, in acelasi timp, ma simteam bine pentru ca am spus tot ce imi doream sa spun de foarte mult timp. Poate ca eram asa pentru ca mama nu ma pedepsea pentru toate greselile pe care le faceam.

In acea noapte… m-am trezit din somn si am mers la bucatarie sa iau un pahar cu apa; mama plangea pe un scaun, in liniste, ca si cum ii era teama sa nu ma trezeasca. M-am uitat la ea, apoi m-am intors la somn.

Stiam ca plange din cauza mea. Chiar si asa, o uram in continuare pentru ca are un singur ochi si pentru ca suntem saraci. Mi-am promis ca atunci cand voi creste voi deveni o persoana de succes.

Am invatat foarte mult; am plecat la facultate, apoi mi-am gasit o slujba foarte importanta. M-am casatorit si mi-am cumparat propria casa, in care zburda doi copii minunati.

Intr-o zi, cineva a batut la usa casei mele. Era mama…

Fetita cea mica a raspuns la usa: “Cine esti? Nu te cunosc!”; a inceput sa planga si a luat-o la fuga, speriata. Atunci m-am enervat:

“Cum indraznesti sa vii asa la mine si sa imi sperii fiica? Pleaca de aici… ACUM!”

Iar mama mi-a zis, cu capul plecat: “Imi pare atat de rau. Cred ca am gresit adresa.”

Si a disparut… am fost usurat.

Dupa ceva timp, am primit o invitatie la o reuniune. Mi-am mintit sotia ca trebuie sa plec intr-o calatorie de afaceri. Dupa reuniune, m-am dus la casa parinteasca… vecinii mi-au spus ca mama se stinsese din viata in urma cu doar doua zile. Nu am plans. Am intrat in casa.

Pe masa din bucatarie, fix in fata scaunului in care o gasisem plangand in noaptea in care am jignit-o, se afla o scrisoare:

“Fiule, cred ca viata mea este pe sfarsite. Iti promit ca nu te voi mai vizita niciodata… dar oare tu ma poti vizita din cand in cand? Imi lipsesti atat de mult. Am fost bucuroasa sa aflu ca vii pentru reuniune… insa am decis sa nu mai merg la scoala… pentru tine. Imi pare rau ca am doar un singur ochi si sunt o rusine pentru tine. Vezi tu, cand erai foarte mic, ai avut un accident si ti-ai pierdut un ochi. Ca mama, nu am putut sta asa, stiind ca vor rade de tine colegii… asa ca ti-am dat unul de la mine. Am fost atat de mandra de tine… ai vazut o lume cu totul noua pentru mine, in locul meu, cu acel ochi.

Nu am fost niciodata suparata pentru ce ai facut. M-am gandit ca ma iubesti. Mi-e dor de vremurile in care erai copil si nu voiai sa pleci de langa mine. Imi lipsesti atat de mult. Insemni totul pentru mine.”

Lumea mea s-a spulberat. Uram persoana care a trait doar pentru mine. Am plans pentru mama mea.

Respectati-va parintii si apreciati sacrificiile pe care le fac pentru voi. Ei ne dau viata, ne cresc, ne ajuta sa devenim cineva. Intotdeauna ne arata calea cea dreapta si ne sunt alaturi neconditionat. Parintii dau totul pentru copiii lor. Ce trebuie sa le oferim in schimb? Putin de timp, dragoste si respect.

Sursa: http://www.kudika.ro/articol/Virale/41206/aceasta-mama-nu-isi-mai-vazuse-fiul-de-10-ani-asa-ca-a-decis-sa-il-viziteze-mi-au-dat-lacrimile.html#ixzz3kzT1DB00

BestKids.ro - Jocuri, Jucarii si Accesorii Bebelusi

Un tata bogat a vrut sa ii dea o lectie de viata fiului sau, asa ca l-a dus sa vada cum traiesc oamenii saraci. Insa el a avut parte de cea mai importanta lectie de viata.

Intr-o zi, un om foarte bogat a decis ca este timpul si ca fiul sau este suficient de mare incat sa vada realitatea cu ochii lui, asa ca l-a dus sa vada cum traiesc oamenii saraci; poate asa va aprecia ce i-a oferit pana acum. Barbatul si fiul sau au petrecut cateva zile alaturi de o familie saraca, intr-un sat uitat de lume.

Pe drumul catre casa, barbatul si-a intrebat copilul:

‘Si, fiule, cum ti s-a parut calatoria noastra in sat?’

‘A fost o experienta incredibila, tati.’ – a raspuns micutul.

‘Acum stii cum traiesc oamenii saraci?’ – a mai intrebat tatal.

‘DA!’ – a spus scurt si direct copilul.

‘Ce ai invatat din aceasta experienta?’ – a adaugat tatal.

‘Noi avem un caine, ei au doi. Noi avem luminite in gradina din spatele casei, ei au stelele ca lumini pe timp de noapte. Noi avem o piscina pe care o folosim doar in weekenduri, ei au o balta in care se scalda in fiecare zi. Avem o mica bucata de pamant care este ingradita cu sarma si beton, ei au campuri libere cat vezi cu ochii. Noi avem servitori care ne fac toate poftele, ei ii servesc pe altii. Noi ne cumparam hrana, ei cresc fructe si legume. Noi avem ziduri in jurul casei pentru a ne proteja, ei au prieteni dispusi sa faca orice pentru ei’, a spus micutul.

Tatal a amutit cand a auzit cuvintele fiului sau.

Apoi, baiatul a adaugat:

‘Multumesc, tata, pentru ca mi-ai aratat cat suntem de saraci!’

sursa: https://pufosenia.org/un-tata-bogat-si-a-dus-fiul-sa-vada-cum-traiesc-saracii-reactia-copilului-este-extraordinara/

Acum câțiva ani, când eram preot paroh la Sfânta Biserică a Sfântului Vasilie din Pireu, m-a chemat de urgență un bărbat de 42 de ani, pe nume Xenofont, să-l spovedesc. Când am mers, l-am găsit într-o stare jalnică. Cancerul cu nestăvilitele lui metastaze îi cuprinsese și capul. Zilele lui îi erau măsurate. Era singur în salon, și fiindcă celălalt pat era liber, mi-a povestit cum a crezut, de vreme ce era, așa cum accentuat el, un „ateu neînduplecat” și necredincios.

„Am venit aici, în acest salon cu două paturi, de vreo 35 de zile. Lângă mine, pe celălalt pat, era deja un alt bolnav în vârstă de vreo 80 de ani. Acest bolnav, Părinte, în ciuda înfricoșătoarelor dureri la oase – acolo îl atacase cancerul -, spunea mereu: «Slavă Ție, Dumnezeule! Slavă Ție, Dumnezeule!». După aceea mai spunea și alte rugăciuni, pe care eu, neîmbisericitul și ateul pentru prima oară le auzeam. Și de multe ori, după aceste rugăciuni, se liniștea – nu-mi puteam da seama în ce fel – și-l cuprindea un somn dulce. După vreo două-trei ceasuri se trezea din pricina durerilor insuportabile și iarăși începea: «Hristoase al meu, Îți mulțumesc! Slăvit să fie Numele Tău! Slavă Ție, Dumnezeule! Slavă Ție, Dumnezeule!». Eu urlam de durere, iar el, deși era cuprins de nesuferite dureri, Îl slavoslovea pe Dumnezeu. Eu Îl huleam pe Hristos și pe Maica Domnului, iar el Îl fericea pe Dumnezeu, Îi mulțumea pentru cancerul pe care i l-a dat și pentru durerile pe care le avea. Atunci eu mi-am ieșit din fire nu numai din pricina durerilor înfricoșătoare pe care le aveam, ci și pentru că îl vedeam pe bolnavul de lângă mine slavoslovindu-L mereu pe Dumnezeu. El se împărtășea aproape în fiecare zi, iar eu vomitam din pricina greții.

– Încetează odată să mai spui mereu: «Slavă Ție, Dumnezeule!». Nu vezi că Acest Dumnezeu, pe Care tu Îl slavoslovești, ne chinuie atât de cumplit? Dumnezeu este Acesta? Nu există. Nu! Nu există…

Însă acela mi-a răspuns cu un glas dulce:

– Există, fiul meu, există și este un Părinte iubitor, pentru că prin boală și dureri ne curăță de multele noastre păcate. Așa cum, dacă te-ai fi îndeletnicit cu o muncă grea, în care hainele tale și trupul tău s-ar fi umplut de murdărie și ar fi trebuit o perie aspră pentru a te curăța bine și tu și trupul tău și hainele tale, în același chip și Dumnezeu folosește boala ca un curățitor binefăcător al sufletului, pentru a-l pregăti pentru Împărăția Cerurilor.

Răspunsul lui m-a enervat și mai mult și am început să-L înjur pe Dumnezeu și pe demoni. Apoi am început să strig:

– Nu există Dumnezeu! Nu cred în nimic… Nici în Dumnezeu, nici în basmele pe care mi le spui despre Împărăția Dumnezeului tău…

Îmi aduc aminte de ultimele lui cuvinte:

– Așteaptă și vei vedea cu ochii tăi cum se desparte sufletul de trupul unui creștin care crede. Eu sunt păcătos, însă mila lui Dumnezeu mă va mântui. Așteaptă și vei vedea, și vei crede.

Și această zi a sosit. Cei de la spital au vrut să pună un paravan, așa cum era de datoria lor, însă eu am protestat și le-am spus: „Nu, pentru că vreau să văd cum moare acest bătrân”. Îl vedeam cum slavoslovea mereu pe Dumnezeu. Uneori zicea câte un „bucură-te” pentru Maica Domnului, care mai târziu am înțeles că se numește Acatist. Apoi a cântat încetișor „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară”, „Pentru mulțimea păcatelor mele…”, „Cuvine-se cu adevărat”, făcând în același timp de multe ori semnul Sfintei Cruci.

La un moment dat și-a ridicat mâinile în sus și a spus:

– Bine ai venit, Îngerul meu! Îți mulțumesc că ai venit cu atât de strălucitori însoțitori ca să-mi iei sufletul. Îți mulțumesc! Îți mulțumesc!

S-a ridicat puțin, apoi și-a ridicat iarăși mâinile în sus, și-a făcut semnul Sfintei Cruci, și-a pus mâinile cruciș pe piept și a adormit. Dintr-odată salonul a fost inundat de lumină, parcă au intrat în el zece sori, atât de mult s-a luminat camera. Da, eu necredinciosul, ateul, materialistul, îngâmfatul, mărturisesc nu numai că a strălucit camera, ci și o nespusă mireasmă s-a răspândit în ea. Și nu numai în ea, dar și pe hol, iar cei care erau treji și puteau merge, alergau încolo și-ncoace pentru a depista de unde venea acea ciudată mireasmă.

Și astfel, Părinte, am crezut și după trei zile am chemat un duhovnic. A doua zi i-am luat în primire pe ai mei, pe mama, pe tata, apoi pe cei doi frați mai mari ai mei, pe femeia mea, pe rude și pe prieteni, și am strigat la ei:

– De ce nu mi-ați vorbit niciodată despre Dumnezeu, despre Maica Domnului și despre Sfinți? De ce nu m-ați dus niciodată la Biserică? De ce nu mi-ați spus că există Dumnezeu și că există moarte și cândva acest suflet se va despărți de trup ca să dea socoteală de cele pe care le-a făcut? De ce m-ați îmbrâncit în ateism și marxism cu comportarea voastră? Voi m-ați învățat să înjur, să fur, să înșel, să mă mânii, să pizmuiesc, să spun mii de minciuni, să nedreptățesc, să desfrânez… Voi m-ați învățat să fiu viclean, lăudăros, invidios, iubitor de argint și rău. De ce nu m-ați învățat virtutea? De ce m-ați învățat dragostea? De ce nu mi-ați vorbit niciodată despre Hristos? De ce? De acum înainte până ce voi muri, îmi veți vorbi numai despre Dumnezeu, despre Hristos, despre Maica Domnului, despre Îngeri și Sfinți. Despre nimic altceva.

Veneau ai mei, rude, prieteni, cunoscuți și-i întrebam pe fiecare separat sau pe toți împreună:

– Aveți să-mi spuneți ceva important despre Dumnezeu? Spuneți-mi, că pe El merg să-L întâlnesc! Dacă nu știți, mergeți și învățați! Zilele trec și eu voi pleca.

La unul sau doi vizitatori le-am spus:

– Dacă nu știi și nu crezi, pleacă!

Acum cred cu toată inima mea și vreau să-mi spovedesc toate păcatele mele de când eram copil”.

Xenofont care se spovedea acum, era hotărât și neîndurător cu vechiul Xenofont. Și mila lui Dumnezeu cu el a fost mare, foarte mare. S-a spovedit cu sinceritate, s-a împărtășit de două-trei ori, apoi, după o luptă de câteva zile cu cancerul, a plecat în deplină pocăință, cu credință vie, în pace, slavoslovindu-L și el pe Dumnezeu.

Protop. Ștefan Anagnostopulos

Din Cartea: Cunoștințe și trăiri ale Credinței Ortodoxe

SURSA: http://marturieathonita.ro/inceteaza-sa-mai-spui-mereu-slava-tie-dumnezeule/