RAIUL DIN ROMANIA. Pestera lui
Zamolxis, locul unde crestea planta care vindeca orice boala si unde sta ascuns
aurul dacilor
La patru ore de mers cu masina
din Bucuresti, langa comuna gorjeana Polovragi, in Muntii Capatanii, se gaseste
una dintre cele mai mari cavitati stancoase din tara noastra. Speologii inca nu
i-au gasit capatul, iar legenda spune ca iesirea e tocmai in Transilvania, la
Sarmisegetuza.
O zi “cheltuita” ca sa vizitezi o
pestera in care legenda spune ca a trait un zeu pare o investitie buna. Caverna
de la Polovragi este cu adevarat o minune despre care putini romani au aflat.
Cei 25.000 de vizitatori care au intrat anul trecut in scobitura de kilometri a
stancii o fac mai mult din intamplare. Muzeografii de la Muzeul Gorjului
recunosc sincer ca turistii au descoperit caverna doar dupa ce in zona s-a
deschis Transalpina, drumul auto care trece prin Parang si leaga Gorjul de
Alba.
Desi nu are “camere”
spectaculoase de peste o suta de metri inaltime cum are pestera Skocjan din
Slovenia, grota gorjeana este una dintre cele mai lungi din Europa cu peste
10,3 km si specialistii nu sunt siguri daca i-au dat de capat.
Pe drumul spre Zamolxis sar
pastravii din raul Oltetul
Daca se porneste din Bucuresti,
ca sa se ajunga la destinatie, se merge spre Ramnicu Valcea, se trece de Horezu
si apoi va iesi undeva in cale si localitatea Polovragi. Se poate ajunge usor
si fara automobil. Daca se ia autobuzul spre Targu Jiu, trebuie doar sa se
ceara o statie in comuna cu pricina asezata la poalele masivilor Capatanii si
Parang.
Odata ce se ajunge in localitate,
mai intai se da o raita pe la manastire. E din secolul XII si e realizata in
stil bizantin. Nu e mare asa ca se bifezeaza rapid vizitarea ei! Dupa ce se
iese din Casa a Domnului, urmeaza drumul forestier spre grota unui alt zeu.
Suna bine! Pana la destinatie e timp sa se admire drumul spre casa lui
Zamolxis, peisajele din Cheile Oltetului sunt magnifice. Raul cu acelasi nume
ii insoteste zgomotos pe temerari pe partea stanga a potecii. Tot in amonte
urca si pastravii care sar uneori din apa ajutati de micile cascade formate de
pietrele din albie. Peisajul te fura, asa ca nici nu nu-ti dai seama ca ai si
ajuns la pestera.
Acasa la zeul dacilor
Din cei 10 km ai pesterii doar
vreo 900 de metri sunt accesibili publicului, in rest doar speologii au acces.
In grota este cald si umed (temperatura constanta e de 9 grade Celsius si
umiditate medie – 90%, spune ghidul).
Acum se trece la poze, cine are
un aparat mai performant e fericit, si la “uau, ce ciudat e”! Dar pentru a
depasi gardul trebuie sa se plateasca si o taxa de 5 lei de persoana.
Locul are o incarcatura
emotionala de exceptie deoarece a fost de-a lungul timpului un refugiu pentru
daci, vraci si calugari.
In interior iti atrage atentia:
Cam vreo 45 de minute dureaza
traseul pana se ajunge iar la iesire.
Inainte de a spune “la revedere”
ghidul aminteste vizitatorilor ca pe varful de deasupra, se gasesc ruinele unei
cetati dacice, despre care se spune ca a fost cetatea lui Zamolxis (zeul suprem
al dacilor), cetate la care se ajunge dupa un traseu de aproximativ 20 de
minute de mers prin padure.
Datorita oxigenului eliminat din
apa (umiditatea este foarte mare), aerul iti da o energie nemaiintalnita asa ca
noul drum pare floare-la-ureche.
LEGENDELE
Casa lui Zamolxis
In Pestera Polovragi sunt urme
ale folosirii sale drept turnatorie de metale de catre daci, iar o legenda
spune ca aici s-ar fi refugiat Zamolxis, legatura cu realitatea fiind ca deasupra
pesterii se afla o cetate geto-dacica. Chiar se spune ca aici inca mai traieste
Zamolxis, iar picaturile ce se preling din turturii de piatra sunt lacrimile
varsate de el dupa cucerirea Daciei.
Planta magica care da numele
grotei
In pestera, vracii daci si cei de
dinaintea lor prelucrau o planta rara, numita povraga, polvraga, sau polovraga,
intrebuintata in popor ca remediu impotriva bolilor.
Iesirea, la Sarmisegetuza
Alt mit ar fi ca iesirea din
pestera se afla tocmai in Transilvania. Deocamdata lungimea acestei pesteri
atinge 10 km si cercetarile continua.
Aurul
Unul dintre miturile strajuite de
localnicii din Polovragi, judetul Gorj, este cel al aurului dacic ascuns in
pestera lui Zamolxis.
Cautatorii de comori continua sa
vina aici la Polovragi, au cu ei detectoare de metale, pe care le dosesc prin
bagaje, se prefac ca sunt vizitatori incantati de minunatiile pesterii, apoi se
furiseaza prin cotloane sa verifice daca dau de comoara.
Sursa de energie
La “Galeria Ispasirii” este ceva
obisnuit sa simti furnicaturi pe maini, chiar in dreptul “Tronului lui
Zamolxis”. Ghidul spune ca detectoarele de biocurenti o iau razna,
invartindu-se fara noima, ca in prezenta unei fiinte vii, extrem de incarcate
cu energie.
Tudor Vladimirescu nu a fost ucis
O intamplare demna de retinut
este acea care vizeaza cunoscutul obicei al lui Tudor Valdimirescu de a veni
pentru rugaciune in preajma zidurilor Manastirii Polovragi. O iscalitura de-a
sa ramasa in manastire sprijina varianta neoficiala incare o sosie a sa ar fi
fost ucisa de eteristi, pe cand Tudor a ramas iin manastire pentru a traii
deghizat in calugar.
Datele pesterii
Are o vechime de peste sapte
milioane de ani. Aici s-au gasit desene rupestre, dar si texte cu scriere
cuneiforma sapate in piatra.
Denivelarea este de 87 m (-62,
+25).
Dupa unii autori, numele Dacia
provine de la Da-Ksha, in care “Da” inseamna zeu, iar “Ksha”, tara. Prin aceste
rinduri fugare v-am luat, iata, si pe dvs. calatori prin nestiutele locuri ale
Daciei, Tara Zeilor.
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu