La părintele Paisie Olaru (1897-1990) venise
o femeie să se spovedească. Ea l-a întrebat: "Părinte, cum o fi cu
mântuirea mea? Eu nu ştiu multe rugăciuni pe de rost, pentru că nu am fost dată
la şcoală şi nu ştiu să citesc". Părintele a întrebat-o: "Şi nu te
rogi?", la care ea a grăit: "Mă rog, cum să nu mă rog". "Şi
cum te rogi?". "Uite cum mă rog. Atunci când mătur prin casă zic în
mintea mea: "Doamne, curăţeşte sufletul meu, cum curăţ eu gunoiul din
casă". Atunci când spăl rufe spun din nou: "Spală, Doamne, negreala
păcatelor din inima mea, ca să fie frumoasă, aşa cum e o rufă curată şi
spălată". Când fac orice alt lucru spun aceleaşi cuvinte". Femeia l-a
întrebat în final: "Părinte, o fi bună rugăciunea asta?", iar
părintele Paisie i-a spus asa: "Numai aşa să te rogi toată viaţa de acum
înainte!".
Sf. Apostol Pavel (5 i.Hr. - 67 d.Hr.) indeamna crestinii: "Rugati-va neincetat!" (I Tesaloniceni 5,17). Sf. Vasile cel Mare (330-379) talcuia aceste cuvinte ale Apostolului Pavel in felul urmator: cand faci orice activitate sa multumesti lui Dumnezeu:
"Dacă stai la masă – roagă-te; mâncând pâinea, dă mulţumire Celui ce ţi-a dat-o; întărindu-ţi neputinţa trupului cu vin, pomeneşte-L pe Cel ce ţi-a dat acest dar pentru veselirea inimii şi pentru alinarea suferinţelor. Dacă a trecut trebuinţa de hrană – să nu înceteze pomenirea Binefăcătorului. Când îmbraci paltonul – mulţumeşte-I Celui ce ţi l-a dat; îmbrăcând hainele – măreşte-ţi dragostea către Dumnezeu, Care ne-a dat acoperăminte potrivite pentru iarnă şi vară, acoperăminte ce ne apără viaţa şi ne acoperă urâciunea. A trecut ziua? Mulţumeşte-I Celui ce ţi-a dat soare pentru împlinirea treburilor zilnice şi foc să-ţi lumineze noaptea şi să-ţi slujească la celelalte trebuinţe ale traiului. Noaptea să-ţi aducă alte îndemnuri la rugăciune. Când te uiţi la cer şi îţi îndrepţi privirea spre frumuseţea stelelor, roagă-te Stăpânului celor văzute şi închină-te celui mai bun Maestru al tuturor, lui Dumnezeu, Care pe toate cu înţelepciune le-a făcut (Ps. 103, 25). Când vezi că toată natura este cuprinsă de somn, iarăşi închină-te Celui ce prin intermediul somnului şi împotriva voinţei noastre ne dezleagă de neîntreruperea ostenelilor şi prin puţină odihnă ne conduce iarăşi la vioiciunea puterilor. De aceea nu toată noaptea să-ţi fie sortită somnului – nici să îngădui ca din pricina nesimţirii din vremea somnului să-ţi devină nefolositoare jumătate din viaţă; dimpotrivă, să-ţi împărţi vremea nopţii în somn şi rugăciune. Astfel te vei ruga neîncetat fără să-ţi închizi rugăciunea în cuvinte, ci prin tot cursul vieţii apropiindu-te de Dumnezeu ca viaţa ta să fie o neîncetată rugăciune",
Mai tarziu Sf. Grigorie Palama (1296-1359) va prezenta lumii Rugaciunea mintii care poate deveni Rugaciunea inimii. Aceasta rugaciune era practicata inca din vechime de calugarii anahoreti din Pustia Egiptului.
Iata cateva din cuvintele acestui mare Sfant:
Sf. Apostol Pavel (5 i.Hr. - 67 d.Hr.) indeamna crestinii: "Rugati-va neincetat!" (I Tesaloniceni 5,17). Sf. Vasile cel Mare (330-379) talcuia aceste cuvinte ale Apostolului Pavel in felul urmator: cand faci orice activitate sa multumesti lui Dumnezeu:
"Dacă stai la masă – roagă-te; mâncând pâinea, dă mulţumire Celui ce ţi-a dat-o; întărindu-ţi neputinţa trupului cu vin, pomeneşte-L pe Cel ce ţi-a dat acest dar pentru veselirea inimii şi pentru alinarea suferinţelor. Dacă a trecut trebuinţa de hrană – să nu înceteze pomenirea Binefăcătorului. Când îmbraci paltonul – mulţumeşte-I Celui ce ţi l-a dat; îmbrăcând hainele – măreşte-ţi dragostea către Dumnezeu, Care ne-a dat acoperăminte potrivite pentru iarnă şi vară, acoperăminte ce ne apără viaţa şi ne acoperă urâciunea. A trecut ziua? Mulţumeşte-I Celui ce ţi-a dat soare pentru împlinirea treburilor zilnice şi foc să-ţi lumineze noaptea şi să-ţi slujească la celelalte trebuinţe ale traiului. Noaptea să-ţi aducă alte îndemnuri la rugăciune. Când te uiţi la cer şi îţi îndrepţi privirea spre frumuseţea stelelor, roagă-te Stăpânului celor văzute şi închină-te celui mai bun Maestru al tuturor, lui Dumnezeu, Care pe toate cu înţelepciune le-a făcut (Ps. 103, 25). Când vezi că toată natura este cuprinsă de somn, iarăşi închină-te Celui ce prin intermediul somnului şi împotriva voinţei noastre ne dezleagă de neîntreruperea ostenelilor şi prin puţină odihnă ne conduce iarăşi la vioiciunea puterilor. De aceea nu toată noaptea să-ţi fie sortită somnului – nici să îngădui ca din pricina nesimţirii din vremea somnului să-ţi devină nefolositoare jumătate din viaţă; dimpotrivă, să-ţi împărţi vremea nopţii în somn şi rugăciune. Astfel te vei ruga neîncetat fără să-ţi închizi rugăciunea în cuvinte, ci prin tot cursul vieţii apropiindu-te de Dumnezeu ca viaţa ta să fie o neîncetată rugăciune",
Mai tarziu Sf. Grigorie Palama (1296-1359) va prezenta lumii Rugaciunea mintii care poate deveni Rugaciunea inimii. Aceasta rugaciune era practicata inca din vechime de calugarii anahoreti din Pustia Egiptului.
Iata cateva din cuvintele acestui mare Sfant:
"Această rugăciune a minţii este cea care urcă până la tronul
lui. Această rugăciune a minţii este o lumină care luminează totdeauna sufletul
omului şi aprinde inima lui cu flăcările iubirii lui Dumnezeu. Ea este o verigă
care ţine uniţi şi împreunaţi pe Dumnezeu şi omul. O, har neasemănat al
rugăciunii minţii! Ea face pe om să fie totdeauna în convorbire cu Dumnezeu. O,
lucrare cu adevărat minunată şi deosebită! Să fii deodată cu oamenii trupeşti
şi să te afli cu Dumnezeu în chip înţelegător. Îngerii nu au glas material, ci
cu mintea lor aduc lui Dumnezeu doxologia neîncetată. Aceasta este lucrarea
lor. Ei îi este închinată toată fiinţa lor.
Deci şi tu, frate, când intri în cămara ta şi închizi uşa,
sau când mintea ta nu sare de colo până colo, ci intră în inima ta şi simţurile
tale sunt întărite, şi nu sunt pironite de lucrurile lumii acesteia, şi pe
lângă aceasta te rogi totdeauna cu mintea ta, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui
Dumnezeu miluieşte-mă pe mine păcătosul, te faci asemenea cu sfinţii
îngeri; şi Tatăl tău, care vede rugăciunea ta tainică, pe care o aduci în
ascunsul inimii tale, te va răsplăti cu mari daruri (harisme) întru arătare. Şi
ce bun mai mare şi mai bogat poţi să afli decât acesta, de a te afla, cum am
spus, împreună cu Dumnezeu în chip înţelegător şi de a fi în convorbire
neîncetată cu El? Căci fără El nu poate să fie vreodată vreun om fericit nici
aici, nici în cealaltă viaţă."
(Din viaţa Sfântului Grigorie, Arhiepiscopul Salonicului,
Filocalia, VIII, Bucureşti, 1979, pag. 550-552)
Teolog Iordachescu Constantin
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu