Avem un milion de hectare de teren
nelucrate pe care am putea înfiinţa livezi de nuc.
Cultura
nucului este o investiție sigură, spune cel mai cunoscut consultant specializat
în înființarea livezilor de nuci din România, ing. Iosif Kiss. Membru în
Comisia de nuc din cadrul International Society for Horticultural Science,
specialistul a acceptat să realizeze alături de Agrointeligența un serial de
articole despre ce înseamnă să investești într-un business cu nuci, dar și care
este potențialul și câștigurile pe care le pot avea fermierii români din
această cultură agricolă extrem de profitabilă.
La
nivel mondial, 58 de țări își dispută piața de nucă, iar dintre acestea, China
este cea care a cunoscut cea mai rapidă extindere în acest sector. Până nu
demult, asiaticii aveau o producție rezonabilă de miez de nucă, însă după ce au
demarat programe naționale de înființare a unor noi livezi de nuc, producția
lor a ajuns astăzi să reprezinte peste 50% din cantitățile anuale de nucă la
nivel mondial – 3,5 milioane de tone. Practic, din 1993 încoace, recolta anuală
de nuc a chinezilor s-a mărit cu peste 800%! În urma lor, Franța și-a mobilizat
și ea forțele, iar dacă în 2007 avea o producție la jumătate față de a noastră,
astăzi francezii de zâmbesc de pe locul 9 în clasamentul celor mai mari
producători de nucă din lume, în timp ce noi ne menținem pe locul 10.
În
2012, producția anuală de nucă raportată de cultivatorii români se situa la
30.546 de tone, însă investițiile recente și înființarea de noi livezi de nuc
ar putea însemna o relansare a acestei culturi profitabile.
”Analizând
evoluția producțiilor de nucă la nivel mondial remarcăm în primul rând faptul
că acest domeniu este într-o dezvoltare constantă şi sigură, cu o creştere de
peste 200% într-un interval de 20 de ani, cu mult peste media generală de
creştere a PIB-ului global. Asta se traduce într-o oportunitate de investiţii
cu profitabilitate garantată, suficient de mare încât să conducă la o stare de
siguranţă financiară pentru orice familie din România care doreşte să ajungă la
un confort financiar suficient pentru asigurarea nevoilor zilnice la un nivel
decent”, apreciază consultantul Iosif Kiss, cel care deține și cel mai
important site dedicat exclusiv afacerilor cu nucă – www.nucifere.com.
Potențialul
uriaș pe care România îl care pe piața nucului este evidentă, crede ing. Kiss,
identificând suprafețe uriașe de teren lăsat în paragină, dar și vechi livezi
unde arborele de nuc poate reînvia. ” Trec peste faptul că în România sunt
aproximativ un milion de hectare de teren nelucrate , care ar putea fi folosite
pentru înfiinţarea unor livezi de nuc ( sau din orice altă specie pomicolă) și
mă opresc asupra unui studiu pe care l-am realizat în cursul anului 2012 și
parţial 2013, referitor la suprafeţele de teren agricol din România care
îndeplinesc condițiile de favorabilitate medie şi ridicată pentru această
cultură. Astfel am ajuns la concluzia că în ţara noastră peste 4, 4 milioane de
hectare de teren agricol pot fi folosite pentru înfiinţarea şi exploatarea de
livezi de nuc. Cu toate acestea, însă e de recomandat ca înaintea înfiinţării
unei livezi de nuc să se facă o documentare serioasă asupra condiţiilor
pedoclimatice locale, astfel încăt alegerea tipului de material săditor cel mai
potrivit pentru condiţiile locale să fie făcută fundamentat, în cunoştinţă de
cauză”, ne-a mai declarat ing. Iosif Kiss, în prezent și masterand în
Tehnologii Integrate de Producere şi Valorificare a Produselor Horticole
Nepoluate, Facultatea de Horticultură- USAMV Bucureşti.
În
următorul articol despre afacerile cu nuc vom afla mai multe despre ce trebuie
să facă un investitor înainte de a planta primul nuc în livadă.
Tot ce trebuie să știi înainte de a
înființa o livadă de nuc: De la tipul plantației, la condițiile de sol și ce
soiuri de nuc aduc cel mai mare profit.
Una
dintre deciziile importante pe care o are de luat o persoană care doreşte să
îşi înfiinţeze o livadă de nuc este aceea referitoare la ce fel de material
săditor să utilizeze pentru înfiinţarea livezii sale. Potrivit ing. Iosif Kiss,
membru al Societății Române a Horticultorilor, o asemenea hotărâre se ia la
modul individual, ţinându-se cont de următoarele aspecte::
1.Condițiile
pedoclimatice locale
Degeaba vrem să cultivăm un anumit soi
de nuc dacă ne confruntăm cu condiții locale improprii pentru dezvoltarea
corespunzătoare a acestuia în arealul ales pentru plantare.
Un profan în domeniu nu ştie că în
nutriţia plantelor sunt implicate un număr de 16 elemente chimice esenţiale,
iar un deficit la oricare dintre aceste elemente induce un stress în evoluţia
plantelor. Uneori aceste deficite pot determina stagnări în vegetaţie şi, în
cazurile extreme, se poate ajunge până la pierdea respectivei plante. La fel,
şi la polul opus, depăşirea unui anumit prag în asigurarea de ingrăşăminte
poate determina uscarea plantelor. Fenomenul este determinat de schimbarea
sensului de trecere a apei şi a mineralelor necesare pentru plantă , din plantă
spre exterior. Astfel deşi exista îngrăşăminte în exces acestea nu pot fi asimilate
de către plante pentru că este inversat sensul de permeabilitate pentru apă şi
minerale prin membranele rădăcinilor. ”Dacă vreţi să vizualizaţi procesul în
cauză, uitaţi-vă la o picătură de cerneală care ajunge într-un pahar cu apă. Ce
vedeţi? Se dizolvă picătura de cerneală în apă sau apa pătrunde în respectiva
picătură de cerneală? Cu siguranţă este a doua variantă. La nivel macro,
acelaşi fenomen de translatie a apei dintr-o zona cu concentratie scăzută în
elemente minerale către o zonă cu concentraţie mai ridicată este valabil şi în
cazul fertilizărilor din lumea vegetală. Dacă înţelegem acest fenomen,
conştientizăm faptul că, fără să ştim exact nivelul de asigurare cu elemente
nutritive din sol, în fertilizarea unei culturi – indiferent din care specie
este aceasta – poate fi făcută foarte uşor o risipă de fonduri sau în cazurile
cele mai grave se poate pierde toată investiţia prin uscarea plantelor în
totalitatea lor”, explică ing. Kiss. În cazul în care totuşi plantele nu se
usucă, excesul de îngrăşăminte aplicat reprezintă o pierdere inutilă. Acestea
sunt argumentele pentru care specialistul recomandă călduros să fie făcute
analizele agrochimice cu simţ de răspundere. Fără rezultatul acestor analize
nimeni nu vă poate face o recomandare în cunoştinţă de cauză referitoare la
cantităţile de îngrăşămint
2.Tipul
plantaţiei
În funcție de tipul plantației – pentru
lemn, pentru fructe sau și pentru lemn și pentru fructe, se vor alege și
soiurile cu cele mai bune randamente pentru afacerea dorită.
3.Destinaţia
producţiei viitoare de nuci
Una este ca recolta de nucă să fie
destinată comercializării în coajă (când contează enorm atat aspectul, cât şi
sudura valvelor, care determină o durată ridicată de păstrare în condiţii
optime pentru calitatea miezului), și alta este când producţia este destinată
pentru industrializare sub formă de ulei (şi nu numai). Totodată, când
producţia este destinată a fi comercializată sub formă de miez de nucă, atunci
trebuie avut în vedere alegerea unui soi care asigură un aspect aspect estetic
şi un anumit grad de fărâmiţare al miezului.
4.Configuraţia
terenului
Locația livezii, inclusiv relieful
acesteia, poziținarea față de punctele cardinale și zona în care este situată
sunt elemente ce pot influența decisiv producția de nucă pe care veți obține,
așa că în funcție de configurația terenului vă puteți planifica eficient schema
de plantare înainte de înființarea livezii de nuc.
5.Tipul
livezii
De la bun început trebuie să decideți
dacă veți dezvolta o afacere familială sau comercială, gândind mai departe și
alte aspecte care țin de tipul de fiscalizare, dar și de modul în care veți
reuși să intrați pe piață, să vă valorificați producția de nucă.
6.Costul
unui pom altoit, pe diverse dimensiuni şi vârste
Realizarea unui buget este obligatoriu,
iar acesta va include atât lucrările de amenajare, cât și – foarte important, o
informare prealabilă privind prețurile cu care veți achiziționa pomii. Trebuie
să știți că portaltoiul folosit în cazul pomilor altoiţi determină creşteri semnificative
de producţie faţă de pomii altoiti pe alţi portaltoi. De exemplu există un
portaltoi care determină variaţii pozitive de producţie în cazul aceluiaşi soi
si de 400%, așa că este bine să aveți în vedere și acest aspect dacă țintiți o
recoltă-record.
Alt aspect pe care trebuie să îl puneți
în balanța planului dumneavoastră de afaceri este costul unui pom altoit versus
costul unui pom nealtoit. Totdată, e bine de știut că un pom nealtoit
achiziţionat de la pepiniere autorizate are un preț mai mare decât un pom
nealtoit realizat în gospodăria proprie, însă dacă nu vă pricepeți, este bine
să apelați la un specialist pentru a vă asista în altoire.
În privința înființării unei livezi cu
nuc, dacă plănuiți să obțineți cel mai bun profit, este bine să apelați la un
consultant care să vă ajute să parcurgeți pașii necesari pentru a avea pomi
sănătoși și recolte bogate cât mai repede. Un astfel de specialist este ing
Iosif Kiss, cel care deține și site-ul www.nucifere.com. ”Dacă vreţi sfatul meu
legat de ce material săditor să folosiţi pentru înfiinţarea livezii de nuc, vă
pot ajuta doar dacă am detaliile complete legate de suprafaţa pe care doriţi să
o înfiinţaţi, experienţa dumneavoastră în domeniul horticol, bugetul alocat,
sursa de finanţare (resurse proprii, credit sau fonduri europene) şi, nu în
ultimul rând, tot ceea ce ţine de obiectivele de producţie, destinaţia
producţiilor de nuci în coajă şi a miezului de nucă. Soluţia nu se furnizează
la minut şi nici fără să existe o bază reală şi legală serioasă. Dacă nu se
furnizează datele menţionate mai sus nu am cum să ofer o soluţie care să aibă
legătură cu realitatea. Şi nici nimeni altcineva nu va putea face asta”,
explică ing. Kiss, membru în Comisia de nuc din cadrul International Society
for Horticultural Science.
În
ce soiuri ar investi ing. Iosif Kiss
În opinia personală a ing. Kiss, cel
mai bun soi de nuc pentru cultivat în România este o alegere dificilă. ”Eu aş
alege trei soiuri de origine franceză şi unul de origine chineză (dar care, din
păcate încă nu este omologat pentru cultivare în UE) în jurul cărora aş
structura viitoarea livadă. Asta nu înseamnă că nu sunt şi soiuri româneşti ce
pot da satisfacţii foarte mari. Dintre acestea, câteva din soiurile româneşti
cu adevărat interesante sunt RONUTEX, Ovidiu şi Miroslava. Dar indiferent de
soiurile preferate de mine, nu as alege nimic pentru plantat fără să existe
buletinele de analize pentru sol, temperaturi, precipitaţii şi fără să am
detalii legate de configuraţia solului. Cine îşi poate permite să piardă şi
banii şi timpul alocat pentru înfiinţarea unei livezi doar pentru că nu îşi
face analizele în cauză?”, subliniază consultantul.
În privința oportunității înființării
unei livezi de nuc în România, ing. Kiss este tranșant: „Încurajez pe toată
lumea care are o suprafaţă de teren agricol să ia în considerare înfiinţarea
unei livezi de nuc, pentru că oricum timpul trece şi rezultatele nu vor
întârzia să apară. Un vechi proverb chinezesc spune că Cel mai bun moment pentru plantarea unui pom a fost acum 20 de ani.
Urmatorul moment bun este ACUM!”.
Notă: Ing. Iosif Kiss poate fi
contactat la iosif.kiss@nucifere.com
http://agrointel.ro/24744/tot-ce-trebuie-sa-stii-inainte-de-a-infiinta-o-livada-de-nuc-de-la-tipul-plantatiei-la-conditiile-de-sol-si-ce-soiuri-de-nuc-aduc-cel-mai-mare-profit/
Iosif Kiss 21 septembrie 2014 11:12 La nivelul luni
aprilie 2014 salariul mediu brut în România era de 2395 RON/luna, adica o sumă
brută de 28740 RON impozabili. La un curs mediu de 4.41 RON/eur rezultă că
acest salariu brut este de 6517 eur/an.
Potrivit site-ului
http://www.calculatorsalariu.ro/?action=calcs2&suma=6517 cam asa arata
situaţia costurilor cu munca salarială a unui angajat care primeşte un salariu
brut anual de 6517 eur/an Salariul brut 6517
Bonuri de masă 0
Angajatul plăteşte la bugetele de stat 1946
Salariul net(cunoscut si ca “salariu în
mână”) 4571
Salariul complet(reprezintă costul
total al angajatorului cu salariul) 8342
Angajatorul (patronul) plăteşte la
bugetele de stat 1825
Statul colectează la bugetele de stat
în total 3771 Asta înseamnă , la
48 de săpămâni lucrătoare pe an un venit net săptămânal de 95,23 eur sau un
venit net zilnic de 19,05 eur. Căte familii cu unul sau doi copii pot trăi
decent din acest venit, în ipoteza că nu există nicio altă datorie la bănci sau
la alţi creditori? Ce viaţă decentă este aceea cu mai puţin de 10 eur/zi pe
membru de familie? Trăim ca să muncim numai pt asigurarea unei alimentaţii
minimale? Din ce suportăm costurile pentru îmbrăcăminte sau pentru tot ceea ce
înseamna hrana sufletului (artă, cultură, excursii etc)? Nu este asta o formă
de sclavie? Cum vrem să evoluăm în condiţiile în care acceptăm această formă de
neosclavagism, doar din frica de a nu rămâne fără acel puţin prin care putem să
punem ceva pe masă? Şi daca studiaţi atent cifrele din tabelul de mai
sus…vedeţi ca nu am spus nimic despre TVA-ul de la absolut toate cumpăraturile
pe care le face salariatul din suma netă cu care rămâne după ce statul deja a
luat un impozit suficient de mare. Dacă îl luăm în calcul şi pe acesta ,
ajungem la concluzia că statul ia mai mult din venitul generat de dv decât
dumneavoastră înşivă. Nu facem filosofie pe marginea subiectului, dar aceasta
este realitatea crudă: munca salarială vă menţine la nivel de sclav pentru stat
( şi de ce nu… şi pentru patron- care va folosi orice scuză – reală sau nu-
pentru a vă menţine pentru cât mai mult timp la un salariu cât mai mic
posibil). În antiteză cu munca salarială, remunerată cu salariul mediu pe
economie luat în calcul în exemplul de mai sus, iată cum stau lucrurile în
cazul veniturilor generate de o livadă de nuc:
– Timpul de lucru necesar într-un an de
zile pentru un hectar de livada de nuc: 2 (două) săptămâni/an. Asta înseamnă că
un deţinător de un hectar de livad de nuc are 50 (cincizeci) de săptămâni/an
pentru el şi familia lui;
– Un hectar de livadă de nuc făcut ca
la carte genereaza un venit de minim 10.000 (zece mii) de euro /an. Asta
înseamnă dublul salariului mediu anual pentru un angajat care lucreaza 48 de
saptămâni /an. Pentru doar două săptămâni de munca/an? Potrivit Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale
impozitul pentru veniturile din livezile de până în 2.5 hectare este de 4709
RON/an iar pentru livezile mai mari de 2,5 hectare este de 4144 RON/an. Se poate
compara acest impozit cu ceea ce incasează statul în urma venitului salarial
luat ca exemplu? Păi… Nu prea… Pentru că rămân cu mult mai mulţi bani în
buzunarul proprietarului de livadă faţă de salariat. Devine acum clar de ce
statul romaân încearcă prin ORICE MIJLOACE să creeze dependenţe de un venit
aşa-zis “sigur” şi nu încurajează iniţiativa privată în acest sens, de ajung
românii să îşi vândă terenurile la preţuri de nimic unor ” investitori” străini
, care cu banii pe care îi cheltuie în 3-4 zile de vacanţă cumpără un hectar de
teren în România. Asta e crudul adevăr pe care ar trebui să-l spuneţi fără
menajamente tuturor acelora pe care îi ştiţi că au un teren şi sunt tentaţi să
îl vândă. În loc să îl vândă, mai bine să exploateze terenul în beneficiul
propriu. Iar livada de nuc este doar una din multele variante aflate la
dispoziţia proprietarilor de pământ din ţara noastră.
http://agrointel.ro/24739/ce-potential-are-romania-pe-piata-mondiala-a-nucului-avem-un-milion-de-hectare-de-teren-nelucrate-pe-care-am-putea-infiinta-livezi-de-nuc/
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu