Manastirea
Ghighiu
La
mai putin de cinci kilometri de Ploiesti se afla unul dintre cele mai cunoscute
lacasuri de cult din Prahova, Manastirea Ghighiu. Vatra monahala situata la
Barcanesti este una dintre putinele care au ca hram "Izvorul Tamaduirii". Ridicata acum mai bine de
patru secole, in mijlocul unei paduri care facea parte din legendarii Codrii
ai Vlasiei, manastirea atrage credinciosi din toata tara. Doua sunt
motivele pentru care oamenii vin sa se roage aici: icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului,
adusa tocmai din Siria, si un faimos izvor tamaduitor.
Manastirea
Ghighiu - de-alungul anilor
Pe vatra
unei biserici din lemn zidita la sfarsitul secolului al XVI-lea de logofatul
Coresi si sotia sa jupanita Slavita, unde se gasesc si monumentele lor, s-a
ridicat in anul 1817 o biserica tot din lemn, de ieromonahul Arsenie de la
Cernica, in timpul domnului Ioan C. Caragea si al mitropolitului Nectarie.
Terenul pe care s-a cladit a fost donat de Uta Rafoveanca, banii fiind dati de
familia boierilor Rucareanu.
Actuala
biserica a fost zidita intre anii 1858-1866 (si sfintita la 31 martie 1866), de
catre staretii Eftimie si Antonie, ajutati de mitropolitul Nifon, pe temelia
fostei biserici de lemn (construita in 1817), care nu se stie cand a fost
daramata si in ce imprejurari.
Biserica
manastirii Ghighiu a avut de suferit multe stricaciuni, atat in timpul marelui
cutremur din 1940, cat si in timpul bombardamentelor aliate asupra campurilor
petroliere din Prahova, din 1944. In urma cutremurului si a bombardamentelor,
biserica si chiliile au suferit mari stricaciuni.
In anul
1952, Prea Fericitul intru adormire, Patriarhul Justinian, a transformat
manastirea pentru calugari in manastire pentru maici, iar intre 1954-1958 a
facut renovarea intregului ansamblu, cand s-a inchis pridvorul si s-a turnat si
mozaicul. Tot atunci s-a construit ansamblul de chilii in stil brancovenesc,
acoperite cu tigla.
Un mare
necaz s-a abatut asupra manastirii prin cutremurul din 4 martie 1977, care a
cauzat bisericii alte mari stricaciuni, ce au necesitat consolidari masive si
restaurarea picturii, lucrarile durand pana in august 1990, cand biserica a
fost resfintita.
Manastirea
Ghighiu - ansamblul monahal si elementele arhitecturale
Arhitectura
bisericii aminteste de stilul brancovenesc: forma de trefla, o singura turla pe
naos si pridvor deschis in fatza. Biserica Manastirii Ghighiu inspira
stabilitate si greutate.
Biserica
este in forma de trefla, construita din caramida, pe temelie din blocuri masive
din piatra. Interiorul este compartimentat in altar, naos si pronaos. Initial a
avut pridvor deschis, in stil brancovenesc, care la renovarea din 1954-1958 a
fost inchis cu zid si in parte de mari ferestre cu geamuri.
Catapeteasma
este din lemn, foarte frumos sculptata. Are o singura turla pe naos,
octogonala. Acoperisul este din tabla, iar pardoseala are turnat mozaic.
Clopotnita este mare, din zid si pe sub ea se intra in incinta. Acum intrarea
se face pe o poarta alaturata, la nord de biserica. Chiliile din sud fac corp
comun cu clopotnita.
Pictura a
fost lucrata in ulei de Gheorghe Tattarescu in anul 1865, sub influenta scolii
italiene, exceptand pe cea a cupolei. Aceasta a fost restaurata intre anii
1954-1958 si 1984-1990, cand au fost facute si unele reparatii bisericii. Sfanta
Manastire Ghighiu, situata in proximitatea municipiului Ploiesti, are hramul Izvorul Tamaduirii.
Manastirea
poseda o colectie de arta bisericeasca. In incinta manastirii gasim lucruri de
pret in colectia de arta religioasa, intre care, la loc de cinste este icoana Maicii Domnului cu pruncul - Icoana Facatoare de
minuni - o culme a artei sacre, venita
din partile crestinilor sirieni, din secolul al XVI-lea.
Manastirea
Ghighiu - Agheasmatarul "Izvorul Tamaduirii"
Pe langa
biserica mare a manastirii si cea mica a cimitirului, in partea stanga se afla
si un agheasmatar devenit deja foarte cunoscut in randul credinciosilor.
Se
spune ca in spatele manastirii era inca din vechime un izvor tamaduitor, cu o
apa rece si bogata, care a tasnit chiar pe locul unde ar fi calcat Maica Domnului,
poruncind logofatului Coresi sa ridice din nou manastire. Izvorul mai exista si
astazi, dar, parca pe masura credintei noastre, si-a imputinat treptat-treptat
debitul, dojenindu-ne fara cuvinte.
De hramul
bisericii, la marea sarbatoare a Izvorului Tamaduirii, curtea manastirii se
umple pana la refuz de credinciosi, iar aleea care duce la izvor este parcursa
de oameni in genunchi, in semn de recunostinta pentru jerfta lui Iisus.
Manastirea
Ghighiu - icoana siriaca a Maicii Domnului
La
Ghighiu, la loc de cinste sta icoana "Maica Domnului cu pruncul", o
icoana facatoare de minuni, o culme
a artei sacre, venita
din partile crestinilor sirieni si datand din secolul al XVI-lea.
In
anul 1958, icoana a fost adusa din Siria, de catre episcopul Vasile Samaha si
daruita Patriarhului Justinian Marina. Icoana Maicii Domnului
facatoare de minuni a
fost depusa la Catedrala
Patriarhala.
Icoana,
zugravita pe lemn de santal, savarsise deja prima minune, cerand in vis sa fie
adusa in Romania. Icoana i-a cerut in vis Prea Fericitului Patriarh Teoctist sa fie dusa la manastirea Ghighiu.
Cei doi
ierarhi au hotarat ca icoana sa fie dusa la Manastirea Ghighiu, unde a inceput
sa faca minuni. Si in prezent icoana se gaseste in biserica acestei manastiri.
Maicile mai
in varsta din manastire isi amintesc si acum ce s-a intamplat, un episod care a
ramas viu in mintile si in inimile lor. In data de 25 februarie 1958, cand
alaiul arhiereilor, in frunte cu Patriarhul Justinian, a intrat in Biserica,
maicutele au incremenit de uimire. Brusc, oaspetele sirian, episcopul Samaha, a
izbucnit in plans. Cu lacrimile siroind pe obraz, a cazut in fata icoanei si a
inceput sa-si ceara iertare Maicii Domnului ca a luat-o de la locul ei, ca
necredinta oamenilor a alungat-o din Siria.
Icoana a
sporit faima manastirii, fiind inca o marturie despre indurarea lui Dumnezeu si
demonstrand inca o data ca in acest loc "Si-a facut biserica pentru a
locui intr-insa".
La
icoana, dupa o straveche moda athonita, se insiruie puzderie de lantisoare
aurite - in semn de multumire si recunostinta pentru toate minunile savarsite
prin mila si rugaciunile Sfintei
Fecioare.
Sursa: crestinortodox.ro
la Izvorul Tamaduirii de la M-rea Ghighiu
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu