Chiar dacă faci tot posibilul să
mănânci sănătos, este posibil ca încercările tale să fie în zadar din cauza
anumitor producători care “falsifică” alimentele. Cele care ar fi sănătoase în
mod normal, pot să devină periculoase din cauza aditivilor. Orezul alb cu
carne, cartofii prăjiţi, prăjiturile şi hamburgerii sunt doar câteva dintre
alimentele pe care Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi ne sfătuieşte să le
evităm. În schimb, doctorul recomandă cartofii la cuptor, ficăţeii la grătar,
orezul brun cu legume sau pastele integrale. Problema este că şi acestea s-ar
putea să nu fie atât de sănătoase pe cât ne-am imagina. Lactatele, carnea
slabă, chiar şi mierea sunt alimente pe care nutriţioniştii şi medicii ni le
recomandă, dar care ne pot păcăli. Încercând să-şi crească câştigurile,
producătorii de alimente nu numai că schimbă reţeta originală, ci folosesc şi
tot felul de tertipuri, pe care mulţi dintre noi le-am găsi de-a dreptul
incredibile. În cartea sa, “Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?”,
lansată recent, prof. Mencinicopschi explică felul cum se pot “falsifica”
diverse alimente. Laptele se “falsifică” prin adăugarea de apă, prin extragerea
grăsimilor şi prin amestecul diferitelor tipuri de lapte. De asemenea, unii
producători obişnuiesc să mascheze defectele sau să prevină alterarea cu
ajutorul conservanţilor sau al substanţelor de neutralizare. În smântână se
adaugă, uneori, făină, gelatină, lapte bătut, albuş de ou şi chiar cretă sau
gips, ne atenţionează prof. Mencinicopschi. Nici untul nu este întotdeauna
“curat”. “Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe bază de grăsimi hidrogenate,
nocive pentru sănătate, obţinute din uleiuri vegetale sau din grăsime de peşte
dezodorizată. Untul mai poate fi falsificat cu untură de porc sau seu de vită”,
a explicat directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Brânzeturile sunt
modificate prin înlocuirea proteinelor din lapte cu proteine de origine
animală, adică praf din albuş de ou, plasmă sanguină, proteine vegetale din
mazăre, cereale sau soia. În miere poţi găsi îndulcitori, fie naturali, fie
artificiali. De asemenea, mierea se îngroaşă cu amidon, gelatină sau chiar cu
clei de oase. Te gândeai că măcar carnea nu poate fi contrafăcută? Te-ai
înşelat. Când pregăteşti o friptură la cuptor este posibil să ţii în mână carne
dezosată mecanic. Producătorii nu vor să piardă nimic, aşa că ceea ce rămâne pe
oase după dezosarea manuală este recuperat prin procedee mecanice. Numai că
această carne are o valoare biologică şi microbiologică scăzută, după spusele
prof. dr. Mencinicopschi. Mai mult, carnea provenită de la un animal este
adesea amestecată cu cea de la alt animal. Când cumperi carne de porc,
gândeşte-te că s-ar putea să aibă în ea şi bucăţi provenind de la cal sau
măgar. Carnea tocată, dar şi cârnaţii, salamul, mezelurile, sunt falsificate
prin adăugarea de componente inferioare (şorici, tendoane, aditivi, soia,
etc.). Un alt tertip al producătorilor este acela de a refolosi carnea alterată
după ce se maschează defectele cu ajutorul condimentelor şi aditivilor. Pentru
a prelungi perioada de valabilitate a produselor din carne, se folosesc şi
radiaţiile ionizante, acelea de care ne ferim cu toţii.
Alina Dumitru, A.M.PRESS
http://ampress.ro/sanatate/dr-mencinicopschi-cum-se-falsifica-alimentele-in-smantana-se-pune-creta-iar-in-miere-se-pune-clei-de-oase/
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu