In vremurile noastre,
consumul de droguri s-a extins, devenind un adevarat flagel. Spre deosebire de
populatia matura, tineretul este mult mai deschis la nou, tinerii fiind
predispusi la noi experiente si riscuri. Dupa cum vom vedea in continuare,
medicina a fost cea care a descoperit aceste substante si a aratat efectele lor
dezastruoase atunci cand sunt administrate in doze mari, caci tot medicina a
aratat efectele lor benefice cand sunt administrate in doze mici, sub forma de
tratament. De aceea, pentru a intelege de ce consumul de droguri este pacat,
trebuie intai sa prezentam problema din punct de vedere medical, explicand
efectele fiecarui drog in parte.
CLASIFICARE
DROGUIRI (Am selectat acest material din diferite surse, baza
fiind o brosura a C.J.A.S.Bihor)
Droguri
care inhiba centrii nervosi
-opiacee
-opiu
-morfina
-heroina
-codeina
-barbiturice - somnifere
-tranchilizante
-solventi, gaze volatile
-alcool
Droguri
care stimuleaza centrii nervosi
-cocaina
-amfetamine
-nicotina din tutun
Droguri
halucinogene ( care produc modificari psihice mai ales in sfera cognitiva
si perceptuala )
-LSD
-Ecstasy
-Phenciclidina (PCP)
-Peyote (mescalina)
-Psilocybina si Psilocyna
-Derivatele de canabis (
hasis, marijuana )
Inhalanti
-solventi organici
-lacuri, vopsele ("Aurolac")
-gaz
-adezivi
-benzine usoare
Amfetaminele
Initial sintetizate intre cele doua razboaie mondiale,
amfetaminele au fost folosite ca drog militar pentru a le da soldatilor
mai multa energie si a le mari viteza. Uzul medical al amfetaminelor era un
lucru obisnuit in anii '50 si '60 cand erau folosite in mod salbatic pentru
combaterea depresiei si pentru scaderea in greutate, in aceasta perioada
amfetaminele fiind larg prescrise pentru depresiuni nervoase si pentru
suprimarea poftei de mancare.
Azi vi se pot vinde
ilegal ca tablete sau pudra si ati putea fi chiar convinsi de catre altii sa vi
le injectati. Amfetaminele trezesc corpul, dand o senzatie de energie si
incredere in sine, dar nelinistea si iritabilitatea devin predominante. Cel mai
comun tip de amfetamine intalnite pe strazi este o pudra alba numita Amfetamina
sulfat. Aceasta este o pudra produsa ilegal, cu concentratii diferite: intre 6%
si 10% puritate si cu puritate intre 25 si 35%. Amfetaminele sulfat pot fi
prizate pe nas, linse de pe deget sau injectate. Unii le fumeaza, dar din cauza
ca nu ard prea bine aceasta metoda nu este foarte intalnita. Exista de asemenea
o forma de amfetamina, numita speed, in mod obisnuit numita gheata (dar si
cristal, sticla si inghetata), desi este destul de rar intalnita. Are efecte
similare, dar dureaza pana la 39 de ore si este considerata de profesionisti ca
fiind mai puternica.
Dozele mari de amfetamine pot provoca accese de panica, iar corpul ar putea
avea nevoie de cateva zile pentru a-si reveni complet. Pentru a pastra efectul
dorit, consumatorii trebuie sa mareasca dozele. Cand se opresc, consumatorii
sunt adesea depresivi, letargici si extrem de infometati. Amfetaminele nu fac
decat sa anuleze senzatia de foame, inlocuind-o cu o senzatie de satietate.
Consumatorii inraiti risca afectarea vaselor de sange, a inimii mai ales la cei
care au deja probleme cu o mare presiune a sangelui, probleme cu inima si cei
care fac exercitii de forta in timp ce iau drogul. Consumatorii care sunt
obisnuiti cu doze mari risca sa dezvolte crize de halucinatii, deziluzii si
paranoia. Aceste situatii se pot dezvolta in clasice cazuri de psihoza paranoica
care dureaza luni de zile pentru a-si reveni sau care devin permanente.
Amfetaminele sunt droguri, medicamente care maresc viteza de reactie a
corpului. Ele fac inima sa lucreze mai repede si pompeaza adrenalina in sistem.
Cocaina
Se prezinta sub
forma de pudra cristalina, alba, asemanatoare zapezii, in argou fiind denumita
si "zapada", cu miros slab de benzina. In trafic, aceasta se amesteca
adeseori cu o pudra alba inerta, cum ar fi acidul boric sau bicarbonatul de sodiu,
rezultand niste pietricele albe care se incalzesc, dupa care vaporii emanati
sunt aspirati in plamani. Acestea se numesc "crack", nume provenit de
la zgomotul facut de pietricele cand se incalzesc. Pulberea de cocaina
poate fi prizata (aspirata pe nas cu ajutorul unui tub subtire), iar daca se
prezinta sub forma lichida, se injecteaza intravenos. Efectul cocainei este
imediat si se manifesta printr-o stare de euforie care dureaza 20 de minute.
Dupa disparitia efectului, consumatorul resimte o atat de mare cadere incat
este tentat sa repete doza imediat pentru a restabili senzatia anterioara.
Cand cei dependenti de
cocaina incearca sa renunte la acest drog, intervin stari de depresie care se
pot inlatura doar prin reluarea consumului. Cei ce consuma cocaina declara ca folosirea
drogului este mult mai importanta decat hrana, sexul, prietenii, familia sau
locul de munca. Principala lor problema este cum sa inlature efectele neplacute
ale lipsei drogului si numai acest lucru ne-ar putea convinge sa nu il folosim.
Efectele cocainei
asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul de persecutie,
halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numarului de acte
irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivationala. Datorita
solicitarii sporite a inimii din timpul consumului de cocaina, persoanele cu
probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arteriala, sunt mult mai
expuse unor traumatisme fatale. Exista rare cazuri de hemoragii cerebrale
(sangerari in interiorul creierului) datorate unor cresteri acute ale tensiunii
arteriale.
Daca este administrata
intravenos, seringile nesterile pot cauza diverse boli cum ar fi hepatita
virala B, septicemia, miocardita, endocardita si SIDA.
Frunzele de coca sunt
utilizate ca stimulent usor, eliminand senzatiile de foame si oboseala. Ele
contin intre 0,5 si 1% cocaina. Cocaina este principalul alcaloid al
frunzelor de coca si poate fi extras printr-un proces chimic.
Opiul
si derivatii sai
Opiul este un
produs natural care se extrage din capsulele de mac din specia Papaver
somniferum, care nu au ajuns la maturitate. Rezulta un latex alb care, in
contact cu aerul, devine brun si se intareste. La origine opiul, ca "drog
creator al pacii", se manca sau se bea sub forma de infuzie iar ulterior
se fuma. Astazi, majoritatea opiului produs in lume se transforma in morfina,
codeina si heroina.
Morfina
Morfina este un
stupefiant analgezic, fiind principalul analgezic al opiului. Are si efect narcotic.
Este o pudra alba, solubila in apa, cu gust amar. Timp de peste 100 ani a fost
considerat ca fiind cel mai puternic analgezic cunoscut din lume. In scopuri
terapeutice, morfina se administreaza oral sau prin injectii, efectul ei fiind
mult mai puternic decat al opiului.
Codeina
Este un alcaloid izolat
din opiu, insa efectele sunt mai slabe decat cele ale morfinei. Toxicomaniile
provocate de codeina sunt rare, deoarece este nevoie de doze foarte mari,
administrate perioade lungi. Se foloseste ca tratament mai ales in calmarea
tusei si ca analgezic.
Heroina
Heroina, PCP
(phencyclidine), afecteaza memoria, perceptia, puterea de concentrare si
judecata si poate declansa comportament violent si psihoze. Este un stupefiant
semisintetic, extras din morfina. Este o pudra a carei culoare variaza intre
maro inchis si alb, avand miros specific, asemanator otetului. Cea mai populara
forma este cea inchisa la culoare, care este vanduta in pachete mici de celofan
sau folii sau in bilute din acelasi material. Este o substanta puternic
toxicomanogena, actionand direct asupra sistemului nervos central.
Cel mai periculos si
care duce la dependenta cea mai puternica dintre narcotice este heroina.
Constituie in multe tari o problema majora, nu numai pentru faptul ca duce
extrem de rapid la dependenta si este foarte periculos, dar impreuna cu cocaina
si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum spargeri,
jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si intretine obiceiul.
Efectul heroinei este puternic si riscurile sunt si mai mari daca se asociaza
cu alte droguri, precum ar fi alcoolul. Efectele heroinei variaza si
consumatorii gasesc dificil sa descrie si sa prezica ce se intampla sau se
poate intampla odata ce s-au drogat. PCP poate cauza nebunie temporara,
comportament violent si psihoza. Consumatorii vor fi adesea deziluzionati de
capacitatile lor si de ceea ce pot sa faca. Ei cred ca pot face lucruri
extraordinare. Au fost nenumarate situatii in care consumatorii de heroina au
sarit de pe cladiri crezand ca pot zbura. Desi productia de heroina este
ilegala in aproape toate tarile lumii, aceasta exista in continuare. Uneori
poate nici nu este PCP, dar este tot o forma letala a acestui drog.
Consumatorii nu pot fi niciodata siguri de ceea ce cumpara, asa ca de fiecare
data isi risca viata. Drogurile ilegale sunt definite in termenii dati de
formulele lor chimice. Pentru a ocoli aceste restrictii legale, chimistii care
se ocupa cu asa ceva modifica structura moleculara a drogurilor interzise prin
lege pentru a produce droguri similare. Aceste droguri pot fi chiar mai
puternice decat cele pe care le copiau initial. DMA (ecstasy) este drog
"imitatie" de care se abuzeaza. O intreaga familie de droguri sintetice
sunt prezentate ca heroina sintetica. Cea mai reprezentativa dintre acestea
este fentanyl-citratul, numit si “Alb de China”, care este de cateva ori mai
puternic decat heroina si a cauzat multe victime printre dependenti, fiind
folosit in acelasi mod ca si heroina.
Cea mai folosita cale
de administrare a heroinei este cea injectabila. Pudra poate fi inhalata sau
fumata. Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ ace hipodermice,
bile mici de bumbac pentru filtrare, apa si linguri, capace de sticla folosite
pentru lichefierea heroinei. Accesoriile pentru inhalarea sau fumatul heroinei
includ lame de ras, paie si
pipe.
Efecte:
Starea de "high" dureaza in mod obisnuit 4-6 ore. Sub influenta
heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt cazute, apare depresie,
apatie, descreste activitatea fizica si apare o stare de rau. Un consumator
frecvent poate sa motaie sau aparent sa doarma si deseori isi scarpina sau
atinge fata si nasul. Efectele heroinei constau si in diminuarea generala a
activitatii respiratorii si cardiovasculare, diminuarea acuitatii vizuale
precum si intr-o estompare a reflexelor pasive. Injectata intravenos, heroina
poate provoca pneumonie si poate avea efecte secundare. Doze mai mari de heroina
pot induce somn, voma si respiratie superficiala si incetinita, tegumente
umede, convulsii, coma sau moarte..
Barbituricele
Constituie o categorie
de droguri derivate de la acidul barbituric, iar compusii pot avea o actiune de
durata lunga, medie sau scurta. Derivatii barbiturici se prezinta de obicei,
sub forma de capsule si comprimate, dar uneori sunt vandute si sub alte forme.
Se folosesc adeseori pentru a amplifica efectul heroinei si pot da senzatia de
destindere si de buna dispozitie, cu perioade de reactie mult mai mari decat de
obicei. Renuntarea brusca la acest drog poate provoca chiar si decesul
persoanei respective. Barbituricele au fost in trecut unele din cele mai
folosite droguri ce deprima centrii nervosi. Au fost unele din cele mai
raspandite medicamente prescrise pentru inducerea relaxarii si a somnului. Ele
pot fi obtinute in mod legal, fiind prescrise de catre medic, sau de pe piata
neagra.
Cele mai folosite
barbiturice sunt:
Amobarbital
Ciclobarbital
Fenobarbital
Tiopental
Seconal
Efectele fizice ale barbituricelor seamana cu cele ale intoxicatiilor
alcoolice, vorbire greoaie si dezorientare.
O supradoza poate duce la
dilatarea pupilelor, respiratie superficiala, tegumente umede, slabire, puls
accelerat, coma si moarte.
Tranchilizantele
Sunt prescrise de catre
medici in cazuri de anxietate sau tensiune nervoasa, iar in unele cazuri ca
somnifer. Tranchilizantele majore se folosesc in tratarea unor tulburari
mentale grave si sunt substante antipsihotice. Cu toate ca sunt destinate
administrarii sub forma de pastile, narcomanii le injecteaza. Tranchilizantele
diminueaza foarte mult activitatile care necesita concentrarea, pot duce la
agresivitate. Atunci cand sunt asociate cu alcool pot sa duca chiar la moarte.
Exemple de tranchilizante: diazepamul, medazepamul, meprobamatul, nitrazepamul,
bromazepamul, oxazepamul. Chiar si sub forma de medicamente administrarea lor
trebuie sa fie limitata in timp, deoarece dau dependenta fizica si psihica.
L.S.D.
Este un drog
halucinogen care actioneaza asupra sistemului nervos central, producand
modificari ale dispozitiei si perceptiei, mergand pana la iluzii senzoriale si
chiar halucinatii. Efectul se poate intinde pana la pierderea contactului
real si la schizofrenie. L.S.D.-ul se prezinta in mod obisnuit sub forma unui
lichid incolor, inodor si insipid, sau sub forma de pudra casanta ori mici
pilule si comprimate albe sau colorate.
Ecstasy
Se mai gaseste si sub
denumirea de "E", M.D.M.A. sau "X.T.C." si este sub
forma de tablete sau capsule diferit colorate, care au imprimate pe ele
figuri diferite (tauri, caini, delfini, trifoi, etc.) si rar sub forma de
pulbere sau lichid, fiind un derivat al amfetaminelor.
Efectul drogului,
asa-numita "calatorie E" este descris de catre consumatori in
termenii cei mai favorabili: modifica perceptia - in special a muzicii, confera
o senzatie de fericire, armonie si afectiune. Acest drog provoaca distrugeri de
lunga durata in creier - prin lipsa acuta si persistenta de serotonina,
terminatiile nervoase atrofiindu-se, in special in centrele senzoriale. Foarte
periculoasa este asocierea acestui drog cu altele, precum alcoolul sau
L.S.D.
Efectele pe termen scurt
specifice pentru ecstasy sunt senzatia de gat si gura uscate,
transpiratie excesiva si crestere a presiunii sangelui pentru ca retine apa in
organism. Tot consumand lichide, se produce "umflarea" celulelor,
afectand astfel si creierul, iar moartea poate surveni imediat. Drogurile
in general, reduc senzatia de foame si oboseala si stimuleaza abilitatea de
coordonare a corpului. Asa si ecstasy. Consumatorul se va simti relaxat si in
completa armonie cu toti prietenii si cu tot ceea ce il inconjoara. Dupa
acestea apare insa tahicardie, hipertensiune arteriala, varsaturi, coma cu
convulsii, cu mare pericol pentru viata consumatorului.
Supradoza: Consecintele
supradozei la ecstasy n-au fost explorate in totalitate inca, dar surse sigure
indica posibilitatea dereglarii activitatii inimii, temperatura corpului foarte
ridicata, care duc la moartea consumatorului.
Consumul frecvent si pe
tremen indelungat poate conduce la stari de frica, panica si confuzie. Este
unul din cele mai periculoase droguri.
Canabisul
Din canabis (canepa
indiana) se extrage hasisul si marijuana, substante cu efect identic. Hasisul
este mai tare si se obtine din rasina acestei plante, iar marijuana din
frunzele si florile plantei. Vorbim mai departe despre marijuana, aceasta avand
vechime mai mare in folosire si consumul ei are simptomatologie identica cu
consumul de hasis.
De-a lungul timpului
marijuana a fost folosita in diferite culturi pentru schimbarea starii de
spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a atinge o treapta mai inalta de
constientizare. Efectele sale variaza de la marirea capacitatii creative, pana
la provocarea experientelor mistice si la mentinerea ridicata a capacitatilor
senzitive. Dupa alcool, marijuana este cea mai populara din asa numitele
“droguri recreative”. Ea a mai fost folosita insa si in alte scopuri. In
unele triburi primitive din America de Sud, Africa si India, “cannabis” sau
canepa indiana a fost folosita in cadrul ceremoniilor religioase si in scopuri
medicale. Minerii africani obisnuiau sa o foloseasca pentru a le usura munca
dificila, iar jamaicanii o consumau la sfarsitul zilei pentru a le inlatura
oboseala. Ca drog a fost utilizata in diferite parti ale lumii timp de secole,
iar in Statele Unite mai ales in secolul XX.
Prima mentionare scrisa apare
intr-o carte de medicina intitulata ”Tratat despre plante”, in China secolului
al II-lea i.Hr., unde era folosita ca anestezic inca de acum 5.000 de ani.
Vechii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a
controla spasmele musculare, pentru a calma durerea, cat si in tratarea
indigestiei. Marijuana era folosita curent in medicina traditionala din Africa
si Asia. In secolul al IX-lea, asirienii incepusera sa o foloseasca ca tamaie.
In secolul al XIX-lea era folosita in tratarea spasmelor musculare, a durerilor
de cap, a travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. Este inca folosita
ca medicament in Orientul Mijlociu si in Asia.
Intrebuintarea medicala a marijuanei
Canabisul si derivatele sale
pot fi utile in tratarea glaucomului si a anumitor afectiuni oculare legate de
nervul optic. Alta posibilitate de utilizare este legata de tratamentul
starilor de greata si de voma, metoda asociata chimioterapiei in cazul pacientilor
cancerosi. Alte medicamente recunoscute ca avand acest efect nu au fost la fel
de eficiente. In 1973 cativa pacienti cu leucemie au fumat considerabil
marijuana si au descoperit ca le reduce starea de greata si ca a actionat ca un
veritabil stimulent pentru apetit. Scaderea apetitului si scaderea in greutate
sunt probleme majore in tratarea pacientilor cancerosi. Canabisul a fost
considerat ca o metoda de tratament si in cazurile de astm, anxietate,
convulsii si depresii. Unii cercetatori au sugerat ca marijuana este si un
relaxant muscular, un calmant pentru dureri si un agent ce lupta impotriva
durerilor. Comitetul Institutului de Medicina considera ca potentialul
terapeutic detinut de marijuana, canabis si derivatele acestora necesita
cercetari ulterioare, in scopul de a le explora potentialul in cadrul
tratamentelor medicale. Totusi, fara prescriptie medicala, potentialele daune
asupra organismului depasesc calitatile cunoscute ale acestora.
Efectul marijuanei asupra corpului omenesc
Dupa trei sau patru
decenii de studii in acest domeniu, cercetatorii au gasit dovezi referitoare la
efectele daunatoare ale fumatului asupra cailor respiratorii. Fumatul
marijuanei este, de asemenea, nociv. Actul fumatului este legat de aparitia
astmului, bronsitelor, emfizemelor, a afectiunilor cardiace si a numeroase
forme de cancer, vizand in special plamanii. Fumatul este, de asemenea, legat
de cresterea complicatiilor din timpul sarcinii si al travaliului. Un copil cu
mama fumatoare poate avea o greutate mai mica la nastere decat copilul unei
nefumatoare. Fumul tigarilor cu marijuana contine multe dintre substantele
specifice fumului de tigari obisnuite, cum ar fi monoxidul de carbon si
gudronul. Pe de alta parte insa, contine si alti ingredienti: marijuana are 50%
mai mult gudron decat tutunul, fumul sau este inca si mai iritant si are un
efect si mai puternic asupra cailor respiratorii superioare (sinusurile ssi
laringele). De asemenea, irita si traheea si bronhiile si cu cat fumul este mai
adanc tras in plamani si retinut la acest nivel mai mult timp, cu atat este mai
mare si gradul de intoxicare. Fumul lezeaza celulele de la nivelul plamanilor
responsabile cu apararea impotriva infectiilor. Este foarte posibil ca fumatul
marijuanei, ca si cel al tutunului, sa cauzeze tumori maligne. Exista in
marijuana ciuperci, bacterii, ierbicide si alte substante chimice care pot
contamina planta insasi si dauna plamanilor sau altor organe. Ierbicidele pot
afecta plamanii, inima, ficatul, glandele suprarenale, muschii, splina si
cortexul (acea parte a creierului care "gandeste"). Munca inimii este
ingreunata. Cresterea numarului de batai ale inimii si a presiunii sangelui
poate fi comparatã cu aceea pe care o sufera o persoana aflata intr-o stare de
stres extrem. Totodata, presiunea sangelui poate scadea pana la valori
anormale. Are loc cresterea nivelului de monoxid de carbon si descresterea
nivelului de oxigen. Marijuana afecteaza, de asemenea, si sistemul
imunitar care protejeaza organismul de infectii. S-a mai descoperit ca aceasta
interfereaza cu celulele care joaca un rol important in lupta impotriva
virusilor si cancerului. Folosita ocazional, marijuana poate stimula sau inhiba
performantele sexuale, dar utilizatorii frecventi se plang de o descrestere a
apetitului sexual. Numarul spermatozoizilor descreste si mobilitatea le este
diminuata, ceea ce poate avea importante efecte in fertilitate. Marijuana poate
afecta sistemul endocrin care controleaza hormonii si metabolismul si poate
genera afectari cromozomiale cu aparitia de boli congenitale la copii. Este
stiut ca marijuana cauzeaza modificari asupra chimismului creierului.
Fumatul
marijuanei are un spectru larg de implicatii si la nivelul comportamentului si
starilor afective. Ea impiedica coordonarea miscarilor, pierderea abilitatilor
si a functiilor perceptuale si senzoriale. Rapidele schimbari de stare pot
produce scurte perioade de anxietate, confuzie sau chiar forme asemanatoare
nebuniei. In concluzie marijuana este un drog care nu trebuie folosit nici
macar accidental.
Dependenta de marijuana
O serioasa
amenintare cauzata de utilizarea repetata a oricarui tip de drog, inclusiv
marijuana, este folosirea abuziva a acestuia. Cei ce abuzeaza de un drog sunt
aceia care nu numai ca il folosesc in mod curent, ci cred ca nu pot trai fara
el. Aceasta stare este numita “dependenta”. O persoana care abuzeaza de
marijuana sau de oricare alt drog, actioneaza in general astfel datorita unor
probleme de natura psihologica. Abuzul de marijuana trebuie tratat in acelasi
fel ca in cazul abuzului de oricare alt drog: cu suport psihologic din partea
unui personal calificat, cat si din partea familiei si prietenilor. In timp ce
unii consumatori de marijuana sunt deschisi in a admite acest lucru, cei mai
multi il ascund. Este mult mai usor de recunoscut un prieten sau o ruda
consumatoare de marijuana, deoarece putem mult mai usor observa schimbarile de
comportament.
Produsele din canabis:
-marijuana
-hasisul
-uleiul de hasis.
Canabisul afecteaza:
-memoria de scurta durata
-logica
-abilitatea de miscare
-abilitatea de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul,
manuirea diverselor aparate.
Canabisul este periculos cand este combinat cu alte droguri, cum este
alcoolul. Efectele canabisului sunt intensificate deseori intr-un mod
imprevizibil in aceste combinatii. Desi de cele mai multe ori consumatorii de
canabis trec la consumul altor droguri, aceasta nu este o
regula.
Dozele mici pot
cauza:
-absenta inhibitiilor
-scaderea capacitatii de concentrare
-cresterea frecventei cardiace
-injectarea ochilor
-calmare, stare de visare si relaxare
-cresterea apetitului
-tendinta de a vorbi si a rade mai mult decat in mod obisnuit
-pierderea capacitatii de coordonare
-concentrarea atentiei spre un singur lucru, ignorand totul in jur.
Dozele mari
pot cauza:
-detasarea de realitate
-schimbatoare fluctuatii rapide ale starii afective: de la sentiment de
incantare la anxietate sau panica
-imagini inselatoare
-pierderea identitatii
-fantezii, halucinatii sau imagini distorsionate.
Canabisul si sarcina
Multe dintre droguri afecteaza fatul, de aceea este recomandat sa nu se
foloseasca droguri in timpul sarcinii. Exista dovezi ca este corelatie intre
consumul de canabis la femeia gravida si greutatea scazuta la nastere a
fatului.
Toleranta si
dependenta
Consumul frecvent al unor doze mari
de canabis poate produce o toleranta moderata. Toleranta inseamna ca o persoana
are nevoie de doze mai mari de drog pentru a ajunge la aceleasi efecte pe care
le avea folosind cantitati mai mici.
Consumatorii de canabis pot avea o
diversitate de probleme de sanatate, sociale, legale, financiare si de
comunicare cu ceilalti, devenind dependenti de canabis, ceea ce poate duce la
fenomene de sevraj moderate, care constau de obicei in simptome asemanatoare
gripei.
Numai un procent redus din
utilizatori devine dependent de canabis, dar cei care nu sunt dependenti, pot
deveni in timp.
Putini din cei care consuma in mod ocazional pot sa-si deterioreze in mod
serios sanatatea.
Efecte pe termen
lung:
-cresterea riscului de aparitie a bronsitei
-cancer pulmonar (tendinta de a retine fumul adanc in plamani, mai mult
decat un fumator obisnuit poate fi mai daunatoare la utilizatorii sistematici
de canabis)
-schimbarea motivatiei - pierderea energiei si a interesului pentru alte
activitati
-scaderea puterii de concentrare, a memoriei si capacitatii de invatare
- aceste efecte pot dura cateva luni dupa ce s-a renuntat la consumul de
canabis, ele fiind reversibile
-interferenta cu producerea de hormoni sexuali - scade apetitul sexual,
cantitatea de sperma si ciclul menstrual devine neregulat
-perturbari psihice - pot apare episoade scurte de comportamente
psihotice, uneori in forme grave.
Solventi, gaze volatile, inhalanti
Sunt substante organice ( de obicei hidrocarburi ) volatile:
- solventi din
componenta adezivilor, lacurilor si vopselelor;
- lichide folosite
pentru curatat: neofalina, benzen, acetona);
- benzina;
- gazul folosit la
umplerea brichetelor.
Metodele de drogare cu aceste substante sunt diverse:
- prin aspirarea
vaporilor dintr-o punga de plastic ("aurolaci");
- prin imbibarea unei
tesaturi in acele substante, apoi aplicarea tesaturii pe nas si gura.
Efectul
este imediat si este asemanator bauturilor alcoolice.
Efectele
dorite de consumatori sunt: relaxare, euforie, stare de bine, de desprindere de
realitate, de putere, inlaturarea senzatiei de foame sau frig.
Efectele nocive sunt mai numeroase. In cazul unei intoxicatii acute, pot sa
apara urmatoarele simptome: inflamarea gatului, alergii cutanate in jurul
gurii, nasului sau pe obraji ( datorita actiunii toxice a solventilor asupra
tegumentelor), alergii la nivelul cailor respiratorii, manifestate prin tuse,
stranut, rinoree; greata, varsaturi, dureri de cap, lipsa de coordonare motrica
si in vorbire, halucinatii, confuzie mentala, culminand cu lesin, deces prin
stop cardiac sau sufocare ( cei care lesina pot varsa, aspirand varsaturile in
plamani, asa numitul sindrom Mendelson sau pneumonie de aspiratie si
astfel pot muri sufocati). Pe termen lung, inhalarea de gaze volatile produce
toxicitate la nivelul tuturor organelor, cat si scadere in greutate,
tulburarari psihice grave, deteriorare intelectuala si de comportament.
TOXICOMANUL este persoana care
consuma in mod regulat droguri.
SUPRADOZA inseamna
introducerea in organism a unei cantitati de substanta mai mare decat poate
suporta acesta si care poate produce moartea.
EFECTELE drogurilor depind
de:
- doza administrata;
- modul de administrare;
- persoana care consuma;
- experientele
anterioare.
DEPENDENTA DE DROGURI
Dependenta de droguri
reprezinta o utilizare compulsiva a acestora pana la punctul in care
utilizatorul nu are alta alegere decat sa continue sa le foloseasca. Acest
fenomen a avut loc, intr-o anumita masura, de-a lungul intregii istorii, dar
practicile agricole moderne, imbunatatirea accesului la droguri si progresele
din biochimie au exacerbat dimensiunile problemei in secolul XX, odata cu
introducerea formelor purificate ale agentilor biologici activi si odata cu
sinteza unor substante necunoscute pana atunci, cum ar fi metamfetamina si
gamma-hidroxibutiratul(GHB).
Capacitatea drogurilor de a
creea dependenta variaza de la substanta la substanta si de la individ la
individ. Droguri cum ar fi codeina sau alcoolul, de exemplu, necesita in mod
tipic mai multe expuneri pana a produce dependenta comparativ cu altele cum ar
fi heroina sau cocaina. De asemenea, pentru o persoana cu predispozitie
psihologica sau genetica la dependenta este mult mai usor sa devina dependenta.
Dependenta de droguri
are doua componente: dependenta fizica si dependenta psihologica. Dependenta
fizica apare atunci cand drogul a fost utilizat in mod regulat si organismul
s-a obisnuit cu efectele sale. Persoana trebuie sa continuie sa-si administreze
drogul pentru a se simti normal, iar daca intrerupe administrarea vor apare
simptome de sevraj. Dependenta psihologica apare atunci cand, dupa utilizarea
repetata a drogului, si mintea utilizatorului se ataseaza emotional de efectele
pe care acesta le produce, fie ele producerea de placere sau atenuarea durerii,
si nu se mai simte in stare sa functioneze fara drog. In absenta administrarii
drogului apare o necesitate imperioasa, adesea determinata sau amplificata
de stress. O persoana dependenta poate prezenta doar unul din cele doua tipuri
de addictie, dar cel mai adesea le prezinta pe ambele.
Bazele dependentei
Oamenii de stiinta au ajuns
de multa vreme la concluzia ca exista o baza biologica pentru dependenta de
droguri, dar mecanismele exacte de aparitie au fost abia recent
identificate. Se considera ca substantele cu caracter addictiv produc
dependenta utilizatorului prin modificarea functiilor de recompensa ale
creierului, localizate in sistemul dopaminergic mezolimbic -acea parte a
creierului care perpetueaza anumite comportamente cum ar fi aportul alimentar,
activitatile sexuale, efortul fizic si relatiile sociale. Substantele cu
caracter addictiv, prin mijloace variate si in diferite grade, fac ca sinapsele
acestui sistem sa prezinte un exces de dopamina ducand la aparitia a scurte
episoade euforice.
Desi acestea dureaza doar
cateva minute, se produce si un efect mai de durata la nivelul creierului.
Semnalele dopaminergice care apar in mod normal in cadrul sistemului de
recompensa conduc la activarea proteinelor destinate sa potoleasca reactia
initiala si intretin o dorinta permanenta de a continua comportamentul
responsabil. Substantele addictive produc o eliberare de dopamina mai mare
decat normalul, si ca urmare reactiile subsecvente ale creierului sunt mult
exagerate. Cortexul amigdalian, hipocampic si frontal asociza utilizarea
drogurilor cu placerea intensa si starea de bine; o asociere care este intarita
cu fiecare noua expunere, si care, cu timpul, ajunge sa domine gandurile si
dorintele normale. Cand nevoia de a consuma drogul nu mai poate fi controlata,
utilizatorul este considerat dependent.
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu