Prof. Ciherean Gavrilă Ioan.
Tema aleasa spre a fi cercetata este inevitabila emigrare
care inainte de revolutia din 1989 era aproape inexistenta ( cei ce reuseau sa
plece in mod ilegal erau numiti FUGARI )[1] insa dupa 89 fenomenul a luat amploare,
incontrolabil si alimentat de incapacitatea guvernantilor care s-au perindat la
putere, de a lua masurile economice adecvate in asigurarea unui nivel de trai
apropiat veciniilor vest-europeni. Ajungandu-se ca astazi sa avem inafara
granitelor tarii peste 4 milioane de romani, la care desigur adaugam alte
cateva sute de mii ce nu sunt in evidenta tarilor unde isi desfasoara
activitatile, in sensul ca lucreaza ilegal ( voit sau nu ).[2] S-a ajuns pana acolo incat unii spun
ironic cred si fara a deranja ca Satul
este inca Romanesc pentru ca nu poate emigra.
Tema aleasa cu siguranta ca ne atinge pe fiecare dintre noi
in mod indirect sau mai putin direct, astfel incat fiecare are inafara tarii
parinti, fii, nepoti, cu alte cuvinte neamuri sau cunostiinte. Acest fenomen al
emigrarii persoanelor dragi noua a cuprins intreaga tara dar cu precadere
locuitorii din Ardeal si Moldova. Fenomen ce poate afecta in sens pozitiv ( de
moment – si ma refer la partea economica- iesirea dintr-un impas financiar), si
mai ales in sens negativ desi uneori nu suntem capabili sa realizam acest lucru
( ma refer la traumele post-emigare ).
Desigur ca gurile rele vor spune ca acest fenomen al
migrari a fost insa unul benefic pentru economia romaneasca datorita
avantajelor economice create, Romania aflandu-se in top 10 pe plan mondial in
ceea ce priveste volumul absolut al banilor veniti in tara de la emigranti
(remitente), dar in timp s-a creat o problema sociala destul de grava
neglijata, in goana dupa bani atat de autoritatii cat si de proprii emigranti
principalii beneficiari si in acelasi timp afectati ai acestui fenomen de masa.[3]
Am ales acest subiect dupa analizarea statisticilor
alarmante de migratie din tara noastra, si dupa ce am vazut efectul
distructiv al acestuia asupra membrilor unei familii.
Am ales aceasta tema spre cercetare datorita faptului ca am
trait personal aceasta experienta unica, de neuitat si uneori atat de necesara,
timp de sase ani mi-am desfasurat activitatile pe teritoriul Spaniei. Propun
aceasta tema din dorinta de a arata importanta unei constientizarii a
populatiei referitor la acest fenomen cat si a unei bune colaborari intre
membrii aceiasi comunitatii intre ei, cat si la o apropiata si de vitala
importanta a relatiei dintre biserica si diaspora, lucru care nu prezinta
importanta sau interes si ma refer desigur la romanii nostri care entuziasti de
modul de viata intalnit uita de Dumnezeu si semenii lor. Dea lungul sederii
mele in Spania am observat si unele aspecte mai putin placute si deloc
neimportante, cum ar fi presiunea la care sunt supusi emigrantii care lucreaza
la negru, in incercarea de a darui copiilor lor o viata mai buna si conditii
umane decente. De mentionat ca un emigrant ilegal nu beneficiaza de asistenta
medicala prelungita decat de urgenta , de unde rezulta stresul si
vulnerabilitaea, posibilitatea , imbolnavirii psihice datorita riscului,
presiunii aflate pe umerii celui in cauza – sa nu fiu prins. Argumentez acest
fenomen prin exemplul personal , in primele luni de sedere nu aveam acte si am incaruntit
partial in doua luni, fapt ce ma determina si mai mult sa tratez aceasta tema.
Cel ce paraseste tara nu este singurul beneficiar al
actului de emigrare, in sensul ca nu este afectat doar el, dorul de casa in cazul unuia si lipsa celor
dragi in cazul celulilalt afecteaza emotional si numai. In majoritatea
definitiilor, familia crestina presupune locuirea impreuna a persoanelor care o
compun. Plecarea unei persoane, fie si temporar, pentru a munci in strainatate
reprezinta in mod implicit o restructurare a functiilor pe care le indeplinesc
celelalte persoane din familia celui plecat. Anumite acte, roluri, sarcinii
legate de afectivitate, sexualitate, dar si cele educationale si de control pe
care cel in cauza le indeplinea inainte de a pleca din gospodarie raman
neindeplinite sau sunt preluate de altcineva ramas acasa.( bunici , frati,
vecini, etc.).[4]
Astfel este de asteptat sa apara anumite disfunctionalitati
in cadrul familiei, diferenta intre generatii fiind una dintre cele mai
predominante cauze si continuam de exemplu cu aparitia unor neintelegeri mai
mici sau mai mari in cadrul cuplului sau intre membrii ramasi acasa si pana la
o dezvoltare necorespunzatoare psihica si fizica a unui copil al carui
parinte/parinti sunt plecati in strainatate sau chiar au trecut printr-un
divort. [5]
Copii ramasi acasa in cele mai multe cazuri ajung sa nu mai
invete, le scad performantele scolare, nu mai sunt motivati, iar cei ce se
ocupa de educarea lor ori sunt depasiti de situatie datorita tehnologiei si
nivelului de educatie ridicat si nu pot sa-i mai indrume corespunzator, ori nu
au un interes in ai educa corespunzator, sau din lipsa timpului fiind ocupatii
cu treburi gospodaresti, deoarece
majoritari sunt cei din mediul rural.
De asemenea este de asteptat ca absenta temporara din
familie sa il afecteze si pe emigrant, din cauza faptului ca parte din nevoile
pe care familia i le satisfacea raman nesatisfăcute ( deloc de neglijat este
faptul ca majoritaea romanilor traiesc in conditii mizere, fara a jigni
cealalta tabara, fapt ce duce la aparitia unor boli).
Si pentru a nu uita de cei care ne-au adus pe aceste
meleaguri prin vointa lui Dumnezeu imi exprim dorinta de a ne indrepta atentia
un moment asupra parintilor ramasi acasa care ajung prin case de batrani in
cele mai fericite cazuri, desi majoritatea se sfarsesc cu zile de dorul
odraslelor lor. Unii ajung sa cada in depresii din care nu-si mai revin.
In
cele ce urmeaza voi expune cateva din gama variata de metode de cercetare ce
mi-au slujit in demersul realizarii acestui proiect. Metoda Studiul de caz,
metoda ce mi-a permis confruntarea teoriei cu practica , observand la modul
propriu cele ce se intampla cu adevarat cu un emigrant, observand, intelegand
si interpretand realitatea inconjuratoare in realizarea unui progres personal
si nu numai. Ex. Una dintre probleme - dorul de casa - am ales, am observat, am
discutat tema. Metoda autoobservatiei,
indispensabila oricarei cercetarii deoarece presupune scufundarea
cercetatorului in experienta sau situatia analizata si studierea propriilor
sale trairi afective, ganduri, sentimente, motivatii ce se sprijina pe
intelegerea profunda a fenomenului investigat. Ex. Interesul pentru tema
tratata.[6]
Metoda
reflectiei personale, metoda ce faciliteaza rezolvarea unei probleme
cat si dezvoltarea unor noi idei. Metoda chestionarului, in realizarea
proiectului am adresat intrebari sub forma unui chestionar unor persoane ce au
trait inafara granitelor tarii sau persoane care au pe cineva inafara, [7]
persoanele chestionate fiind locuitori ai localitatii Bistritene Bichigiu –
satul natal.
La baza dezvoltării societăţii se găsesc
tinerii. Datorită neimplicării statului în educarea şi formarea acestora prin
proiecte de susţinere financiară, mulţi tineri aleg să-şi continue studiile în
străinătate, unde calităţile lor sunt puse în valoare. Pe lângă acest fapt, la
terminarea studiilor, şansele ca statul să-i asigure absolventului un loc de
muncă stabil sunt mult mai mari în ţările dezvoltate, decât în România.
Deşi preţurile bunurilor şi serviciilor
sunt foarte apropiate ca valoare, există o discrepanţă între salariul minim pe
economie din ţara noastră şi cel din statele Uniunii Europene. În România,
salariul minim pe economie în anul 2014 este de 850 RON, pe când media pe
Europa este de aproximativ 1300 de euro. Prin urmare cu acelaşi efort depus, în
România individul îşi satisface nevoile primare hrană, căldura, etc., pe când
în state precum Spania, Italia, Marea Britanie, Franţa sau Germania, aceeaşi
persoană poate trăi chiar confortabil, iar acest fapt se datorează în primul
rând veniturilor, iar în al doilea rând
calităţii bunurilor şi serviciilor, dar şi a varietăţii acestora. Gradul
de civilizaţie şi modernizare a statelor occidentale depăşeşte în mod evident
civilizaţia estică, post-comunistă, şi implicit a României. ( lucru confirmat
si de citatul EX ORIENTE LUX, EX OCCIDENTE LUXUS – din orient vine lumina, din
occident luxul).
Astfel ca, cei care îşi doresc să
trăiască într-un mediu favorabil dezvoltării personale, aleg să-şi continue viaţa într-un stat al cărui sistem
de valori promovează cultura şi diversitatea. Avem atatea si atatea exemple de la
mari artisti pana la oamenii simpli care ulterior devin mari personalitati dar
care in tara nu au sprijin, exemple ca Constantin Brancusi, Emil Cioran, Ion Marin etc. Eugenia Voda moderatoarea emisiunii
televizate Profesionistii spunea in
dialog cu Ion Marin Jr. ca uneori unde
iti este bine acolo este patria ta – dupa dictonul latin folosit si de
Cicero UBI BENE, IBI PATRIA ES.
Exista insa si persoane
care nu doresc sa plece, unul dintre cele mai importante motive pentru care
oamenii evită să emigreze este despărţirea de familie şi de prieteni. Multe
persoane aleg să renunțe la confortul fizic asigurat de bani tocmai din acest
motiv, preferând traiul uneori mizer în ţara natală.
Desigur România pe lângă istoria sa bogată, a dat naştere
multor valori, atât artistice, cât şi
ştiinţifice. Aceste valori au contribuit la dezvoltarea României, dar şi la
imaginea acesteia pe plan mondial, desi in ultimul timp auzim doar cât de rău
este să trăieşti în România. În presă, pe stradă, la şcoală, pe internet
românii îşi spun oful şi se gândesc cât de bine ar fi să plece din ţară. Unii
chiar o fac, şi nu în număr mic, fiind realitatea crunta care ne inconjoara.
Realitatea trista dar adevarata a zilelor noastre este foarte bine reflectata
de Sorin Olariu in Epigrame unde
versificat isi asterne un gand pe hartie :
Am sa va spun acum cinstit
Ca-n
tara nu aveam venit
Cand am prins o
sursa de plecat
Eu din tara am
emigrat
În funcţie de un anumit context şi de un complex de factori
ce intervin pe parcursul procesului, efectele migraţiei pot fi apreciate drept
pozitive sau negative şi se răsfrâng asupra unor domenii foarte diverse ale
vieţii economice, politice, culturale, sociale ale societăţii, deci cu un
impact adanc in structurile unui stat. Efectele sociale si bolile produse de pe
urma acestui fenomen in masa ridica costurile statului Roman in domeniul
sanatatii si nu numai, cat si datorita faptului ca avem mai putine persoane
platitoare la serviciile sociale ( angajati) iar beneficiarii ( pensionarii )
sunt mai multi decat platitorii situatia este cu mult mai grava decat ne
asteptam.
a. Efectele sociale ale
emigratiei.
Îmbătrânirea demografică prin antrenarea în
migraţie mai ales a populaţiei tinere, active profesional, impactul acestui
fapt se resimte mai ales pe piaţa muncii (diminuându-se ponderea
populaţiei active creşte presiunea
asupra celei rămase de a susţine populaţia vârstnică, dependentă) şi sistemele
de servicii sociale ( vârstnicii au necesităţi speciale de îngrijire ). Un alt
efect ar fi modificarea dimensiunilor familiei cat si supraaglomerarea
regiunilor receptoare şi depopularea celor emiţătoare.
Economic vorbind, efectele fenomenului
migraţional apar imediat ce acesta începe să se manifeste. Ele pot avea sensuri
pozitive sau negative şi pot fi resimţite pe termen lung, mediu sau scurt.
Identificarea şi analizarea efectelor
migraţiei poate aduce în discuţie mai multe aspecte. Astfel, putem privi aceste
efecte ca schimbări în viaţa individului, a familiei sau a grupului migrant,
dar şi în viaţa comunităţii căreia i-a aparţinut sau în care urmează să se
integreze. În general, indivizii care optează pentru migraţie spre alte regiuni
pleacă şi de la considerentul că în urma acestei acţiuni îşi vor putea asigura
un nivel de trai mai bun decât în momentul anterior deciziei. Însă ceea ce
pentru individ poate fi un avantaj, pentru comunitatea de origine, în unele
cazuri, semnificaţia actului este discutabilă. Astfel se ajunge la ceea ce
spune Stefan Cornel Rodean- ca pentru tara silitorul ce la scoala-i premiant,
reprezinta pentru altii viitorul imigrant.[8]
Fenomen cunoscut în literatura de specialitate ca „brain drain” sau „exodul
creierelor”, semnificaţia conceptului de brain drain exprimă, în cele mai multe
cazuri, migraţia forţei de muncă educate şi calificate dinspre ţările sărace
spre cele bogate, urmărind o
recunoaştere profesională şi o remunerare superioara, condiţii îndeplinite în
ţările dezvoltate.[9]
Efectul negativ al migrării forţei de muncă înalt
calificată pentru ţara de origine creşte mai ales în cazul în care emigrează
cei cu profesii de care economia nu se poate dispensa, afectând dezvoltarea
întregii societăţi nu doar financiar, atât
pe termen scurt şi mediu, cât şi pe termen lung [ exemplul medicilor,
inginerilor in diferite domenii, inventatorilor dar si a profesorilor
(canada)], se constată in schimb că ţările spre care s-au îndreptat cei înalt
pregătiţi profesional au înregistrat creşteri economice datorită capacităţii
creative deosebite a capitalului uman al imigranţilor. Pierderea de forţă de
muncă specializată are o dublă semnificaţie: pe de o parte au migrat persoane
pregătite profesional ceea ce a creat un deficit de astfel de forţă de muncă în
sectoarele economice în care profesau, iar pe de altă parte se poate vorbi de
un neajuns pentru România, în sensul că pregătirea profesională a indivizilor a
însemnat un cost pentru ţara noastră, iar valorificarea ei se va face în contul
altei ţări. Dar sunt cunoscute si cazurile in care datorita imposibilitatii
recunoasterii studiilor, cei in cauza renunta la echivalarea studiilor in
favoarea unor venituri atractive dobandite prin prestarea unor munci inferioare
calificarii lor. Oarecum ironic Corneliu Costachescu spunea ca furnicile au emigrat iar greierii s-au imnultit.[10]
b.
Influente ale comunitatilor religioase
Trebuie avut in vedere învăţăturile unor
comunităţi religioase şi a controlului pe care acestea îl exercită asupra
enoriaşilor lor şi efectele pe care migraţia le are asupra acestora. Sa nu
intelegem ca se produc schimbari in ceea ce priveste dogmele si fundamentele
unei confesiuni, insa ceea ce va fi
influenţat prin migraţie este atitudinea oamenilor faţă de religia in care s-au
nascut si crescut si totodata cea în care doresc să se integreze (temporar sau
definitiv ) , nu doar prin prezenţa la slujbe şi evenimente bisericeşti, cât
prin păstrarea relaţiei cu divinitatea.
Exemplul confesiunilor care in favorul unui job bine platit , si a
ajutorului din partea comunitatii respective cer intr-un mod sau altul aderarea
la acea confesiune. Asadar un rol important îl pot juca reţelele de migraţie
organizate prin intermediul bisericilor, activitatea lor presupunând alte
destinaţii decât cele din ţară. Fenomenul are un caracter dinamic, de amploare
şi aproape orice individ inclus în circuit va creşte posibilitatea de apariţie
în viitor a unui eveniment asemănator. Astfel viata religioasa sufera anumite
transformari cantitative (numar mai mic
de credinciosi) si calitative ( purtare de grija mai mare ) si ma refer la
Biserica Ortodoxa. Desigur aceasta problema nu este straina Bisericii Ortodoxa
fapt pentru care tema emigratiei va fi discutata si la Sinodul Panortodox ce va
avea loc in 2016 .
c.
Traume post-emigrare
Situaţia copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate la
muncă a fost puţin studiată. In acest moment nu se cunoaşte nici numărul
acestora şi nici consecinţele negative sau pozitive generate de plecarea
părinţilor la muncă în străinătate. Există unele date statistice oficiale
(insuficiente), precum şi câteva studii ale unor organizaţii non-guvernamentale
ce sesizează unele dintre problemele apărute, find totusi un punct de plecare.
Remarcăm faptul că în cazul copiilor ai căror părinţi sunt
plecaţi în străinătate, procentul celor care au telefon mobil, computer,
tableta etc. este mai mare decât în cazul copiilor fără părinţi plecaţi. Insa
dincolo de bunăstarea materială trebuie vazuta si partea neagra a paharului.
Copiii
migranţilor au un profil asemănător cu cei ce trăiesc în familii monoparentale,
ca urmare a despărţirii părinţilor sau a decesului unuia dintre ei. Acest lucru
arată că, deşi plecarea la muncă este temporară, efectele asupra copiilor pot
fi similare cu cele ale unei despărţiri pe termen lung sau definitive. Plecarea
unuia dintre părinţi, îndeosebi a mamei, nu duce doar la ruperea relaţiei
dintre cei doi parteneri, acest lucru determinând în unele situaţii divorţul,
copilul ajungând să fie încredinţat unuia dintre părinţi.[11]
Pentru unele
mame, plecarea în străinătate nu este doar o strategie de îmbunătăţire a
veniturilor, ci şi una de soluţionare a unei vieţi de cuplu conflictuale.
Copilul în astfel de situaţii, nu numai
că este privat de afecţiunea maternă, este însă expus şi la riscul unor
abuzuri din partea taţilor ale căror comportamente inadecvate au determinat
plecarea mamelor. Există riscul, confirmat în multe cazuri, ca plecarea
temporară în străinătate a mamei, să se transforme într-o abandonare definitivă
a familiei şi copiilor rămaşi în ţară.[12]
Lasati in grija bunicilor, a rudelor sau
prietenilor unii copii sunt exploatati - prin munci in casa sau pe camp mult
prea grele, din cauza saraciei apropiatilor care au grija de ei. Altii, lasati
singuri, pot deveni delicventi. Copiii ai caror parinti sunt plecati la munca
in strainatate sunt expusi abandonului scolar si riscului de a dezvolta
probleme la nivel psihic şi comportamental cu dificultati de comunicare si cu
mari retineri in ceea ce priveste apropierea de ceilalti şi se hranesc in mod necorespunzator.
Exista insa si o alta categorie poate mult mai de impact.
Cazul copiilor pe care parintii reusesc sa-i aduca in tara în care ei muncesc,
insa vom sesiza aparitia unor intrebari la care nu putem raspunde ferm, clar
si concis si anume- carei lumi apartin acesti copii si ai cui sint ei de fapt. (
mentionez faptul ca dupa sase ani in care am lociut in Spania integrarea mea in
societatea Romaneasca intampina mari greutatii, in sensul ca nu pot concepe
uneori anumite fenomene la care pur si simplu se raspunde cu asta e sau asa e la noi, cat si indiferenta unora care sunt in slujba
cetatenilor – evenimente care nu se petrec in strainatate ).
Aceasta este o mare problema - in migratia
internationala se discuta ca ei ar fi cele mai mari victime. In cazul
familiilor de emigranti, prin asta întelegand parinti si copii deopotriva,
legaturile cu tara se rup si, evident, sansele de a se intoarce in tara scad.
Vorbim asadar de un copil care are cetatenie romana, dar care locuieste in alta
tara - un copil fara identitate, aflat intre doua lumi. A parasit tara în care
s-a nascut si, chiar daca s-ar întoarce, readaptarea ar fi foarte complicata,
iar in tara în care locuieste se simte un outsider: nu cunoaste nici limba,
nici cultura, mersul la scoala este anevoios etc. Acesti copii nu stiu ce sint
si cine sint. [13]
O
alta categorie de suferizi este cea a parintilor ( bunicilor ) ramasi acasa. Si
bunicii sufera de singuratate in satele din Romania, in care forta de munca a
emigrat spre tarile vestice. Multi dintre batrani nici nu spun ca au rude
plecate în strainatate de teama hotilor care le-ar putea calca curtea in
cautare de euro pusi la saltea, de teama vecinilor care i-ar barfi sau pur şi
simplu de teama ca ar pierde si putinul sprijin pe care statul sau
organizatiile non guvernamentale il asigura. Multi se rusineaza de faptul ca
cei carora le-au dat viata i-au uitat si nu trimit acasa nici macar o urare de
bine. Unii primesc bani de la copiii lor, insa numarul lor este foarte mic.
Altii in aparenta fericiti nu au nici ce manca , limitandu-se la paine ceapa si
slanina, trist dar acesta este peisajul unor sate romanesti desi multi vor spune
ca nu e asa, insa o autobservare a situatiei confirma realitatea.
Avem si o categorie de suferinzi inconstienti as spune eu.
Din aceasta categorie facand parte romani care muncesc la negru si care nefiind
in legalitate nu cotizeaza la sistemul de asigurari sociale din tara in care
isi duc traiul. Cand se vor repatria din
ce vor trai atunci cand varsta nu le va mai permite sa-si castige
existenta, iar fara o asistenta medicala din ce isi vor plati consultatiile
medicale ma intreb eu oare ? Nu cred ca
vor castiga suficienti banii ca sa-si poata intretine si batranetea !
Si in cele din urma trebuie mentionat ca emigrantii sufera
la randul lor datorita lipsei afectiunii copiilor lor, a parintilor lor etc.
Ajungandu-se astfel pe seama oboselii, a noptilor nedormite si a stresului la
caderi nervoase, caci acolo lucrezi si nu umbla conform zicalei cainii cu
colaci in coada. Unii isi revin altii nu.[14]
Fenomenul migratiei fortei de munca prezinta o serie de
aspecte pozitive dar, implicit, si multe negative. Din nefericire, oamenii
trebuie sa aleaga sa fie sclavi in alte tari in speranta dobandirii unui viitor
mai bun pentru ei si copii acestora. Efectele migratiei fortei de munca sunt
foarte complexe, legate atat de aspectul economic, cat si demografic. Si pentru
noile si viitoarele state membre, care vor fi principalele furnizoare de forta
de munca migranta in Uniunea Europeana in urmatorii ani, fenomenul migratiei
are multiple efecte: economico-financiare, sociale si ocupationale, culturale
şi politice. Din acest motiv, acceptarea lucratorilor sositi din noile state
membre, ca mijloc de sustinere a cresterii economice, dar si a sistemelor de
securitate sociala si regimurilor de pensii, va reprezenta o preocupare
deosebită pentru Uniunea Europeana. Astfel, se poate spune ca rolul
emigrantilor este multidimensional, acoperind o gama larga de interese
economico-financiare, culturale, politice si sociale, avand ca principala
consecinta armonizarea relatiilor individuale cu cele colective.
Deloc neglijabil este efortul Bisericii
Ortodoxe Romane din tara si diaspora in monitorizarea copiilor şi consilierea
specială în cazul în care apar probleme în viaţa acestora. Atât monitorizarea,
cât şi consilierea, ar trebui făcute de o persoană cu pregătire specială,
psihopedagogul şcolar, însă în lipsa acestuia activităţile vor fi preluate de
profesorii implicaţi în program, împreună cu sistemul social. Un ajutor
considerabil poate veni din partea profesorilor de religie. Trebuie indreptata
atentia si spre construirea unui reţele de suport de persoane din afara
familiei (grupul local) care să preia din atribuţiile părinţilor în domeniul
performanţei şcolare (cum ar fi motivarea şi încurajarea copilului de a învăţa,
discutarea strategiilor de a învăţa). Se încearcă desfăşurarea mai multor
activităţi în paralel luând în considerare atât vârsta copiilor, cât şi aptitudinile
şi preferinţele diferite ale acestora. Ex . Cercurile de pictura de la
Parohiile Ortodoxe, vizionare de filme, intrunirii cu tematici diverse etc.[15]
Acestea toate pot veni in sprijinul celor in cauza , dar si
aportul fiecarui emigrant in parte caci ar trebui constientizati de pericolele
emigrarii, dar si sa le amintim ca din respect pentru antecesorii noştri şi
pentru faptul că aceştia şi-au dedicat existenţa spiritului naţional, fiecare
român ar trebui să rămână pe teritoriul ţării şi să contribuie la păstrarea
identităţii poporului. Fapt ce va fi greu de realizat caci implicarea statului
in momentul de fata este nula, iar odata plecat te obisnuiesti cu banul si
renuntarea la el nu va fi usoara .Romanii se vor intoarce atunci cand vom avea
stabilitate economica si mult discutata coruptie se va reduce. Acest lucru va fi posibil insa numai atunci
cand fiecare român va renunta la propia-i lege, caci sunt multi cei care au
legile lor si prin urmare au 21 de milioane de dusmani români cati locuitori are tara.
Nu ne ramane decat
ne rugam lui Dumnezeu ca cele de mai sus sa ajunga si fapte, si cu gandul ca un
crestin adevarat si un român chiar daca emigreaza, nu poate emigra decat
impreuna cu tara, credinta si dragostea pe care o poarta acestora . Iar singura
patrie, unde merita sa emigram cu adevarat si definitiv este cea a drgostei.
Prof. Ciherean Gavrilă Ioan.
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu