8/17/2015

MIGRATIA SI TRAUMELE POST-EMIGRARE

Share On Facebook ! Tweet This ! Share On Google Plus ! Pin It ! Share On Tumblr ! Share On Reddit ! Share On Linkedin ! Share On StumbleUpon !

                                                                     Prof. Ciherean Gavrilă Ioan.


Tema aleasa spre a fi cercetata este inevitabila emigrare care inainte de revolutia din 1989 era aproape inexistenta ( cei ce reuseau sa plece in mod ilegal erau numiti FUGARI )[1]  insa dupa 89 fenomenul a luat amploare, incontrolabil si alimentat de incapacitatea guvernantilor care s-au perindat la putere, de a lua masurile economice adecvate in asigurarea unui nivel de trai apropiat veciniilor vest-europeni. Ajungandu-se ca astazi sa avem inafara granitelor tarii peste 4 milioane de romani, la care desigur adaugam alte cateva sute de mii ce nu sunt in evidenta tarilor unde isi desfasoara activitatile, in sensul ca lucreaza ilegal ( voit sau nu ).[2]     S-a ajuns pana acolo incat unii spun ironic cred si fara a deranja ca Satul este inca Romanesc pentru ca nu poate emigra.
Tema aleasa cu siguranta ca ne atinge pe fiecare dintre noi in mod indirect sau mai putin direct, astfel incat fiecare are inafara tarii parinti, fii, nepoti, cu alte cuvinte neamuri sau cunostiinte. Acest fenomen al emigrarii persoanelor dragi noua a cuprins intreaga tara dar cu precadere locuitorii din Ardeal si Moldova. Fenomen ce poate afecta in sens pozitiv ( de moment – si ma refer la partea economica- iesirea dintr-un impas financiar), si mai ales in sens negativ desi uneori nu suntem capabili sa realizam acest lucru ( ma refer la traumele post-emigare ).
Desigur ca gurile rele vor spune ca acest fenomen al migrari a fost insa unul benefic pentru economia romaneasca datorita avantajelor economice create, Romania aflandu-se in top 10 pe plan mondial in ceea ce priveste volumul absolut al banilor veniti in tara de la emigranti (remitente), dar in timp s-a creat o problema sociala destul de grava neglijata, in goana dupa bani atat de autoritatii cat si de proprii emigranti principalii beneficiari si in acelasi timp afectati ai acestui fenomen de masa.[3]
Am ales acest subiect dupa analizarea statisticilor alarmante de migratie din tara                noastra, si dupa ce am vazut efectul distructiv al acestuia asupra membrilor unei familii.
Am ales aceasta tema spre cercetare datorita faptului ca am trait personal aceasta experienta unica, de neuitat si uneori atat de necesara, timp de sase ani mi-am desfasurat activitatile pe teritoriul Spaniei. Propun aceasta tema din dorinta de a arata importanta unei constientizarii a populatiei referitor la acest fenomen cat si a unei bune colaborari intre membrii aceiasi comunitatii intre ei, cat si la o apropiata si de vitala importanta a relatiei dintre biserica si diaspora, lucru care nu prezinta importanta sau interes si ma refer desigur la romanii nostri care entuziasti de modul de viata intalnit uita de Dumnezeu si semenii lor. Dea lungul sederii mele in Spania am observat si unele aspecte mai putin placute si deloc neimportante, cum ar fi presiunea la care sunt supusi emigrantii care lucreaza la negru, in incercarea de a darui copiilor lor o viata mai buna si conditii umane decente. De mentionat ca un emigrant ilegal nu beneficiaza de asistenta medicala prelungita decat de urgenta , de unde rezulta stresul si vulnerabilitaea, posibilitatea , imbolnavirii psihice datorita riscului, presiunii aflate pe umerii celui in cauza – sa nu fiu prins. Argumentez acest fenomen prin exemplul personal , in primele luni de sedere nu aveam acte si am incaruntit partial in doua luni, fapt ce ma determina si mai mult sa tratez aceasta tema.
Cel ce paraseste tara nu este singurul beneficiar al actului de emigrare, in sensul ca nu este afectat doar el,  dorul de casa in cazul unuia si lipsa celor dragi in cazul celulilalt afecteaza emotional si numai. In majoritatea definitiilor, familia crestina presupune locuirea impreuna a persoanelor care o compun. Plecarea unei persoane, fie si temporar, pentru a munci in strainatate reprezinta in mod implicit o restructurare a functiilor pe care le indeplinesc celelalte persoane din familia celui plecat. Anumite acte, roluri, sarcinii legate de afectivitate, sexualitate, dar si cele educationale si de control pe care cel in cauza le indeplinea inainte de a pleca din gospodarie raman neindeplinite sau sunt preluate de altcineva ramas acasa.( bunici , frati, vecini, etc.).[4]
Astfel este de asteptat sa apara anumite disfunctionalitati in cadrul familiei, diferenta intre generatii fiind una dintre cele mai predominante cauze si continuam de exemplu cu aparitia unor neintelegeri mai mici sau mai mari in cadrul cuplului sau intre membrii ramasi acasa si pana la o dezvoltare necorespunzatoare psihica si fizica a unui copil al carui parinte/parinti sunt plecati in strainatate sau chiar au trecut printr-un divort. [5]   
Copii ramasi acasa in cele mai multe cazuri ajung sa nu mai invete, le scad performantele scolare, nu mai sunt motivati, iar cei ce se ocupa de educarea lor ori sunt depasiti de situatie datorita tehnologiei si nivelului de educatie ridicat si nu pot sa-i mai indrume corespunzator, ori nu au un interes in ai educa corespunzator, sau din lipsa timpului fiind ocupatii cu treburi gospodaresti, deoarece  majoritari sunt cei din mediul rural.
De asemenea este de asteptat ca absenta temporara din familie sa il afecteze si pe emigrant, din cauza faptului ca parte din nevoile pe care familia i le satisfacea raman nesatisfăcute ( deloc de neglijat este faptul ca majoritaea romanilor traiesc in conditii mizere, fara a jigni cealalta tabara, fapt ce duce la aparitia unor boli).
Si pentru a nu uita de cei care ne-au adus pe aceste meleaguri prin vointa lui Dumnezeu imi exprim dorinta de a ne indrepta atentia un moment asupra parintilor ramasi acasa care ajung prin case de batrani in cele mai fericite cazuri, desi majoritatea se sfarsesc cu zile de dorul odraslelor lor. Unii ajung sa cada in depresii din care nu-si mai revin.
       In cele ce urmeaza voi expune cateva din gama variata de metode de cercetare ce mi-au slujit in demersul realizarii acestui proiect. Metoda Studiul de caz, metoda ce mi-a permis confruntarea teoriei cu practica , observand la modul propriu cele ce se intampla cu adevarat cu un emigrant, observand, intelegand si interpretand realitatea inconjuratoare in realizarea unui progres personal si nu numai. Ex. Una dintre probleme - dorul de casa - am ales, am observat, am discutat tema.  Metoda autoobservatiei, indispensabila oricarei cercetarii deoarece presupune scufundarea cercetatorului in experienta sau situatia analizata si studierea propriilor sale trairi afective, ganduri, sentimente, motivatii ce se sprijina pe intelegerea profunda a fenomenului investigat. Ex. Interesul pentru tema tratata.[6] Metoda reflectiei personale, metoda ce faciliteaza rezolvarea unei probleme cat si dezvoltarea unor noi idei. Metoda chestionarului, in realizarea proiectului am adresat intrebari sub forma unui chestionar unor persoane ce au trait inafara granitelor tarii sau persoane care au pe cineva inafara, [7] persoanele chestionate fiind locuitori ai localitatii Bistritene Bichigiu – satul natal.
  La baza dezvoltării societăţii se găsesc tinerii. Datorită neimplicării statului în educarea şi formarea acestora prin proiecte de susţinere financiară, mulţi tineri aleg să-şi continue studiile în străinătate, unde calităţile lor sunt puse în valoare. Pe lângă acest fapt, la terminarea studiilor, şansele ca statul să-i asigure absolventului un loc de muncă stabil sunt mult mai mari în ţările dezvoltate, decât în România.
        Deşi preţurile bunurilor şi serviciilor sunt foarte apropiate ca valoare, există o discrepanţă între salariul minim pe economie din ţara noastră şi cel din statele Uniunii Europene. În România, salariul minim pe economie în anul 2014 este de 850 RON, pe când media pe Europa este de aproximativ 1300 de euro. Prin urmare cu acelaşi efort depus, în România individul îşi satisface nevoile primare hrană, căldura, etc., pe când în state precum Spania, Italia, Marea Britanie, Franţa sau Germania, aceeaşi persoană poate trăi chiar confortabil, iar acest fapt se datorează în primul rând veniturilor, iar în al doilea rând  calităţii bunurilor şi serviciilor, dar şi a varietăţii acestora. Gradul de civilizaţie şi modernizare a statelor occidentale depăşeşte în mod evident civilizaţia estică, post-comunistă, şi implicit a României. ( lucru confirmat si de citatul EX ORIENTE LUX, EX OCCIDENTE LUXUS – din orient vine lumina, din occident luxul). 
       Astfel ca, cei care îşi doresc să trăiască într-un mediu favorabil dezvoltării personale, aleg   să-şi continue viaţa într-un stat al cărui sistem de valori promovează cultura şi diversitatea.         Avem atatea si atatea exemple de la mari artisti pana la oamenii simpli care ulterior devin mari personalitati dar care in tara nu au sprijin, exemple ca Constantin Brancusi,                Emil Cioran, Ion Marin etc.  Eugenia Voda moderatoarea emisiunii televizate Profesionistii spunea in dialog cu Ion Marin Jr. ca uneori unde iti este bine acolo este patria ta – dupa dictonul latin folosit si de Cicero UBI BENE, IBI PATRIA ES.
  Exista insa si persoane care nu doresc sa plece, unul dintre cele mai importante motive pentru care oamenii evită să emigreze este despărţirea de familie şi de prieteni. Multe persoane aleg să renunțe la confortul fizic asigurat de bani tocmai din acest motiv, preferând traiul uneori mizer în ţara natală.
Desigur România pe lângă istoria sa bogată, a dat naştere multor  valori, atât artistice, cât şi ştiinţifice. Aceste valori au contribuit la dezvoltarea României, dar şi la imaginea acesteia pe plan mondial, desi in ultimul timp auzim doar cât de rău este să trăieşti în România. În presă, pe stradă, la şcoală, pe internet românii îşi spun oful şi se gândesc cât de bine ar fi să plece din ţară. Unii chiar o fac, şi nu în număr mic, fiind realitatea crunta care ne inconjoara. Realitatea trista dar adevarata a zilelor noastre este foarte bine reflectata de Sorin Olariu in Epigrame unde versificat isi asterne un gand pe hartie :   Am sa va spun acum cinstit
                                                                                    Ca-n tara nu aveam venit
                                                                                    Cand am prins o sursa de plecat
                                                                                    Eu din tara am emigrat

În funcţie de un anumit context şi de un complex de factori ce intervin pe parcursul procesului, efectele migraţiei pot fi apreciate drept pozitive sau negative şi se răsfrâng asupra unor domenii foarte diverse ale vieţii economice, politice, culturale, sociale ale societăţii, deci cu un impact adanc in structurile unui stat. Efectele sociale si bolile produse de pe urma acestui fenomen in masa ridica costurile statului Roman in domeniul sanatatii si nu numai, cat si datorita faptului ca avem mai putine persoane platitoare la serviciile sociale ( angajati) iar beneficiarii ( pensionarii ) sunt mai multi decat platitorii situatia este cu mult mai grava decat ne asteptam.

a.     Efectele sociale ale emigratiei.

      Îmbătrânirea demografică prin antrenarea în migraţie mai ales a populaţiei tinere, active profesional, impactul acestui fapt se resimte mai ales pe piaţa muncii (diminuându-se ponderea populaţiei  active creşte presiunea asupra celei rămase de a susţine populaţia vârstnică, dependentă) şi sistemele de servicii sociale ( vârstnicii au necesităţi speciale de îngrijire ). Un alt efect ar fi modificarea dimensiunilor familiei cat si supraaglomerarea regiunilor receptoare şi depopularea celor emiţătoare.
      Economic vorbind, efectele fenomenului migraţional apar imediat ce acesta începe să se manifeste. Ele pot avea sensuri pozitive sau negative şi pot fi resimţite pe termen lung, mediu sau scurt. Identificarea şi analizarea  efectelor migraţiei poate aduce în discuţie mai multe aspecte. Astfel, putem privi aceste efecte ca schimbări în viaţa individului, a familiei sau a grupului migrant, dar şi în viaţa comunităţii căreia i-a aparţinut sau în care urmează să se integreze. În general, indivizii care optează pentru migraţie spre alte regiuni pleacă şi de la considerentul că în urma acestei acţiuni îşi vor putea asigura un nivel de trai mai bun decât în momentul anterior deciziei. Însă ceea ce pentru individ poate fi un avantaj, pentru comunitatea de origine, în unele cazuri, semnificaţia actului este discutabilă. Astfel se ajunge la ceea ce spune Stefan Cornel Rodean- ca pentru tara silitorul ce la scoala-i premiant, reprezinta pentru altii viitorul imigrant.[8] Fenomen cunoscut în literatura de specialitate ca „brain drain” sau „exodul creierelor”, semnificaţia conceptului de brain drain exprimă, în cele mai multe cazuri, migraţia forţei de muncă educate şi calificate dinspre ţările sărace spre cele  bogate, urmărind o recunoaştere profesională şi o remunerare superioara, condiţii îndeplinite în ţările dezvoltate.[9]
Efectul negativ al migrării forţei de muncă înalt calificată pentru ţara de origine creşte mai ales în cazul în care emigrează cei cu profesii de care economia nu se poate dispensa, afectând dezvoltarea întregii societăţi nu doar financiar, atât  pe termen scurt şi mediu, cât şi pe termen lung [ exemplul medicilor, inginerilor in diferite domenii, inventatorilor dar si a profesorilor (canada)], se constată in schimb că ţările spre care s-au îndreptat cei înalt pregătiţi profesional au înregistrat creşteri economice datorită capacităţii creative deosebite a capitalului uman al imigranţilor. Pierderea de forţă de muncă specializată are o dublă semnificaţie: pe de o parte au migrat persoane pregătite profesional ceea ce a creat un deficit de astfel de forţă de muncă în sectoarele economice în care profesau, iar pe de altă parte se poate vorbi de un neajuns pentru România, în sensul că pregătirea profesională a indivizilor a însemnat un cost pentru ţara noastră, iar valorificarea ei se va face în contul altei ţări. Dar sunt cunoscute si cazurile in care datorita imposibilitatii recunoasterii studiilor, cei in cauza renunta la echivalarea studiilor in favoarea unor venituri atractive dobandite prin prestarea unor munci inferioare calificarii lor. Oarecum ironic Corneliu Costachescu spunea ca furnicile  au emigrat iar  greierii s-au imnultit.[10]

b. Influente ale comunitatilor religioase

       Trebuie avut in vedere învăţăturile unor comunităţi religioase şi a controlului pe care acestea îl exercită asupra enoriaşilor lor şi efectele pe care migraţia le are asupra acestora. Sa nu intelegem ca se produc schimbari in ceea ce priveste dogmele si fundamentele unei confesiuni,  insa ceea ce va fi influenţat prin migraţie este atitudinea oamenilor faţă de religia in care s-au nascut si crescut si totodata cea în care doresc să se integreze (temporar sau definitiv ) , nu doar prin prezenţa la slujbe şi evenimente bisericeşti, cât prin păstrarea relaţiei cu divinitatea.  Exemplul confesiunilor care in favorul unui job bine platit , si a ajutorului din partea comunitatii respective cer intr-un mod sau altul aderarea la acea confesiune. Asadar un rol important îl pot juca reţelele de migraţie organizate prin intermediul bisericilor, activitatea lor presupunând alte destinaţii decât cele din ţară. Fenomenul are un caracter dinamic, de amploare şi aproape orice individ inclus în circuit va creşte posibilitatea de apariţie în viitor a unui eveniment asemănator. Astfel viata religioasa sufera anumite transformari cantitative  (numar mai mic de credinciosi) si calitative ( purtare de grija mai mare ) si ma refer la Biserica Ortodoxa. Desigur aceasta problema nu este straina Bisericii Ortodoxa fapt pentru care tema emigratiei va fi discutata si la Sinodul Panortodox ce va avea loc in 2016 .

c. Traume post-emigrare

Situaţia copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate la muncă a fost puţin studiată. In acest moment nu se cunoaşte nici numărul acestora şi nici consecinţele negative sau pozitive generate de plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Există unele date statistice oficiale (insuficiente), precum şi câteva studii ale unor organizaţii non-guvernamentale ce sesizează unele dintre problemele apărute, find totusi un punct de plecare.
Remarcăm faptul că în cazul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, procentul celor care au telefon mobil, computer, tableta etc. este mai mare decât în cazul copiilor fără părinţi plecaţi. Insa dincolo de bunăstarea materială trebuie vazuta si partea neagra a paharului.
     Copiii migranţilor au un profil asemănător cu cei ce trăiesc în familii monoparentale, ca urmare a despărţirii părinţilor sau a decesului unuia dintre ei. Acest lucru arată că, deşi plecarea la muncă este temporară, efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele ale unei despărţiri pe termen lung sau definitive. Plecarea unuia dintre părinţi, îndeosebi a mamei, nu duce doar la ruperea relaţiei dintre cei doi parteneri, acest lucru determinând în unele situaţii divorţul, copilul ajungând să fie încredinţat unuia dintre părinţi.[11]
     Pentru unele mame, plecarea în străinătate nu este doar o strategie de îmbunătăţire a veniturilor, ci şi una de soluţionare a unei vieţi de cuplu conflictuale. Copilul în astfel de situaţii, nu numai  că este privat de afecţiunea maternă, este însă expus şi la riscul unor abuzuri din partea taţilor ale căror comportamente inadecvate au determinat plecarea mamelor. Există riscul, confirmat în multe cazuri, ca plecarea temporară în străinătate a mamei, să se transforme într-o abandonare definitivă a familiei şi copiilor rămaşi în ţară.[12]
      Lasati in grija bunicilor, a rudelor sau prietenilor unii copii sunt exploatati - prin munci in casa sau pe camp mult prea grele, din cauza saraciei apropiatilor care au grija de ei. Altii, lasati singuri, pot deveni delicventi. Copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate sunt expusi abandonului scolar si riscului de a dezvolta probleme la nivel psihic şi comportamental cu dificultati de comunicare si cu mari retineri in ceea ce priveste apropierea de ceilalti  şi se hranesc in mod necorespunzator.
Exista insa si o alta categorie poate mult mai de impact. Cazul copiilor pe care parintii reusesc sa-i aduca in tara în care ei muncesc, insa vom sesiza aparitia unor intrebari la care nu putem raspunde ferm, clar si concis si anume- carei lumi apartin acesti copii si ai cui sint ei de fapt. ( mentionez faptul ca dupa sase ani in care am lociut in Spania integrarea mea in societatea Romaneasca intampina mari greutatii, in sensul ca nu pot concepe uneori anumite fenomene la care pur si simplu se raspunde cu asta e sau asa e la noi, cat si indiferenta unora care sunt in slujba cetatenilor – evenimente care nu se petrec in strainatate ).
     Aceasta este o mare problema - in migratia internationala se discuta ca ei ar fi cele mai mari victime. In cazul familiilor de emigranti, prin asta întelegand parinti si copii deopotriva, legaturile cu tara se rup si, evident, sansele de a se intoarce in tara scad. Vorbim asadar de un copil care are cetatenie romana, dar care locuieste in alta tara - un copil fara identitate, aflat intre doua lumi. A parasit tara în care s-a nascut si, chiar daca s-ar întoarce, readaptarea ar fi foarte complicata, iar in tara în care locuieste se simte un outsider: nu cunoaste nici limba, nici cultura, mersul la scoala este anevoios etc. Acesti copii nu stiu ce sint si cine sint. [13]
      O alta categorie de suferizi este cea a parintilor ( bunicilor ) ramasi acasa. Si bunicii sufera de singuratate in satele din Romania, in care forta de munca a emigrat spre tarile vestice. Multi dintre batrani nici nu spun ca au rude plecate în strainatate de teama hotilor care le-ar putea calca curtea in cautare de euro pusi la saltea, de teama vecinilor care i-ar barfi sau pur şi simplu de teama ca ar pierde si putinul sprijin pe care statul sau organizatiile non guvernamentale il asigura. Multi se rusineaza de faptul ca cei carora le-au dat viata i-au uitat si nu trimit acasa nici macar o urare de bine. Unii primesc bani de la copiii lor, insa numarul lor este foarte mic. Altii in aparenta fericiti nu au nici ce manca , limitandu-se la paine ceapa si slanina, trist dar acesta este peisajul unor sate romanesti desi multi vor spune ca nu e asa, insa o autobservare a situatiei confirma  realitatea.
Avem si o categorie de suferinzi inconstienti as spune eu. Din aceasta categorie facand parte romani care muncesc la negru si care nefiind in legalitate nu cotizeaza la sistemul de asigurari sociale din tara in care isi duc traiul. Cand se vor repatria din  ce vor trai atunci cand varsta nu le va mai permite sa-si castige existenta, iar fara o asistenta medicala din ce isi vor plati consultatiile medicale ma intreb eu oare ?  Nu cred ca vor castiga suficienti banii ca sa-si poata intretine si batranetea !
Si in cele din urma trebuie mentionat ca emigrantii sufera la randul lor datorita lipsei afectiunii copiilor lor, a parintilor lor etc. Ajungandu-se astfel pe seama oboselii, a noptilor nedormite si a stresului la caderi nervoase, caci acolo lucrezi si nu umbla conform zicalei cainii cu colaci in coada. Unii isi revin altii nu.[14]

Fenomenul migratiei fortei de munca prezinta o serie de aspecte pozitive dar, implicit, si multe negative. Din nefericire, oamenii trebuie sa aleaga sa fie sclavi in alte tari in speranta dobandirii unui viitor mai bun pentru ei si copii acestora. Efectele migratiei fortei de munca sunt foarte complexe, legate atat de aspectul economic, cat si demografic. Si pentru noile si viitoarele state membre, care vor fi principalele furnizoare de forta de munca migranta in Uniunea Europeana in urmatorii ani, fenomenul migratiei are multiple efecte: economico-financiare, sociale si ocupationale, culturale şi politice. Din acest motiv, acceptarea lucratorilor sositi din noile state membre, ca mijloc de sustinere a cresterii economice, dar si a sistemelor de securitate sociala si regimurilor de pensii, va reprezenta o preocupare deosebită pentru Uniunea Europeana. Astfel, se poate spune ca rolul emigrantilor este multidimensional, acoperind o gama larga de interese economico-financiare, culturale, politice si sociale, avand ca principala consecinta armonizarea relatiilor individuale cu cele colective.
      Deloc neglijabil este efortul Bisericii Ortodoxe Romane din tara si diaspora in monitorizarea copiilor şi consilierea specială în cazul în care apar probleme în viaţa acestora. Atât monitorizarea, cât şi consilierea, ar trebui făcute de o persoană cu pregătire specială, psihopedagogul şcolar, însă în lipsa acestuia activităţile vor fi preluate de profesorii implicaţi în program, împreună cu sistemul social. Un ajutor considerabil poate veni din partea profesorilor de religie. Trebuie indreptata atentia si spre construirea unui reţele de suport de persoane din afara familiei (grupul local) care să preia din atribuţiile părinţilor în domeniul performanţei şcolare (cum ar fi motivarea şi încurajarea copilului de a învăţa, discutarea strategiilor de a învăţa). Se încearcă desfăşurarea mai multor activităţi în paralel luând în considerare atât vârsta copiilor, cât şi aptitudinile şi preferinţele diferite ale acestora. Ex . Cercurile de pictura de la Parohiile Ortodoxe, vizionare de filme, intrunirii cu tematici diverse etc.[15]
Acestea toate pot veni in sprijinul celor in cauza , dar si aportul fiecarui emigrant in parte caci ar trebui constientizati de pericolele emigrarii, dar si sa le amintim ca din respect pentru antecesorii noştri şi pentru faptul că aceştia şi-au dedicat existenţa spiritului naţional, fiecare român ar trebui să rămână pe teritoriul ţării şi să contribuie la păstrarea identităţii poporului. Fapt ce va fi greu de realizat caci implicarea statului in momentul de fata este nula, iar odata plecat te obisnuiesti cu banul si renuntarea la el nu va fi usoara .Romanii se vor intoarce atunci cand vom avea stabilitate economica si mult discutata coruptie se va reduce.  Acest lucru va fi posibil insa numai atunci cand fiecare român va renunta la propia-i lege, caci sunt multi cei care au legile lor si prin urmare au 21 de milioane de dusmani români  cati locuitori are tara.
 Nu ne ramane decat ne rugam lui Dumnezeu ca cele de mai sus sa ajunga si fapte, si cu gandul ca un crestin adevarat si un român chiar daca emigreaza, nu poate emigra decat impreuna cu tara, credinta si dragostea pe care o poarta acestora . Iar singura patrie, unde merita sa emigram cu adevarat si definitiv este cea a drgostei.



                                                                  Prof. Ciherean Gavrilă Ioan.




[1]  http://www.romanii.ro  09. 07. 2014. 
[2] Anuarul statistic al Romaniei 2013.
[3] Bari I.– Economia Mondiala.
[4] Ciherean Gavrila .Ioan. – Intelesurile doctrinare in sfanta taina a nuntii,  p. 97.
[5] Ibidem p. 36.
[6] Cucos C. , Pedagogie, p. 285.
[7]Musata B., Jucan D., Teoria si metodologia instruirii. Teoria si metodologia evaluarii,  p. 84.
[8] http://www.zf.ro 09. 07. 2014. 
[9] Academia Romana – Studiu intitulat  Declinul demografic al Romaniei.
[11] http://www.mediafax.ro 09. 07. 2014. 
[12] http://www.romanii.it 10. 07. 2014. 
[15] Timis V. - Misiunea bisericii si educatia.  

Author:

«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

libris.ro
carturesti.ro

Popular Posts

OOKE

ookee.ro

top navigation

       
   
interlink.ro

Pagina de folos in lume

Labels

Inscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Vizitatori pe blog

123

 
Copyright ©2016 Pagina de Folos • All Rights Reserved.
Template Design by BTDesigner • Powered by Blogger