8/31/2015

1 septembrie - UN NOU ÎNCEPUT

Picătura de mir...
                                                                 
UN NOU ÎNCEPUT

    1 septembrie marchează începutul unui nou an bisericesc. Întotdeauna astfel de momente sunt un bun prilej de bilanț, pentru fiecare dintre noi. Și de răspunsuri - cât se poate de sincere! - la acest gen de întrebări: Ce ne-am propus? Cât am realizat? Am ajuns acolo unde ne-am dorit? Suntem pe drumul cel bun? Ne-am mai perfecționat (fizic ori spiritual) de la ultima autoevaluare? Funcționăm la parametrii optimi? Pe coordonatele care trebuie? Sau poate e nevoie de un re-start?...
       
      Sunt convins că toți ne punem astfel de întrebări. Pentru că autoperfecționarea e în firea oamenilor, iar creșterea spirituală este și ea o tendință profund omenească. Mai ales că viața ne este atât de fragilă și de scurtă încât nu avem foarte mult timp să realizăm lucruri profunde. 
Personal, cred că nu e bine să ne propunem foarte multe obiective în viitor. Cineva spunea, cândva, că „Dacă vrei să-l vezi pe Dumnezeu râzând, să-ți faci planuri!”. Frumos și adânc spus. La fel este și cu multele noastre dorințe. Nu toate destul chibzuite, De aceea cred că nici n-ar trebui să ne dorim foarte multe. Pentru că, până la urmă, numai Dumnezeu știe ce este mai bun pentru fiecare dintre noi.
                Așadar, cred că - cel puțin în această privință - ar trebui să înaintăm cu pași mici. Încet, dar           sigur. Iar începutul noului an bisericesc chiar asta ar trebui să însemne: un nou început în con-             tinuitatea creșterii noastre spirituale. Un început bun, care se poate rezuma la numai trei cu-                 vinte: SĂ FIM BUNI! Cred că toate celelalte lucruri bune vor veni apoi de la sine.

                 Dar cred că v-aș putea spune mult mai bine toate acestea prin intermediul unui poem scris              anul trecut, dar nepublicat încă nicăieri până acum: 

Suntem biodegradabili!

Ne-am urcat în trenul vieții,
Creștem, vrem averi și nume,
Noi, cei biodegradabili,
Chiar de când venim pe lume!

Existența nu-i comodă:
Zbucium, luptă, lacrimi, dor...
Suntem biodegradabili
Și murim așa ușor!

Căutând mereu perechea
Fericirea vrem, în doi...  
Suntem biodegradabili,
Dar ce foc arde în noi!

Uneori murim ca-n joaca      
De copii prin curtea școlii,
Suntem biodegradabili
Și fragili în fața bolii!

Minți mereu iscoditoare
Vrem să știm...c-așa-i natura,
Suntem biodegradabili, 
Dar, iubim învățătura!

Chiar dacă trăim cu sete
Știm că viața-i un nimic:
Suntem biodegradabili
Și ne stingem câte-un pic!

Cunoscând acestea toate
De pe când eram flăcăi,
Zic: da, biodegradabili,
Dar de ce suntem și răi??!!

Victor M. Ionescu












        

0 comentarii:

       
   

Vizite pe blog

Vizitatori

Labels